ATRACŢIE PENTRU IMIGRANŢI Un tribunal german a refuzat să permită unei familii să-şi schimbe numele cu rezonanţă străină cu altele noi, germane, despre care aceşti străini au spus că i-ar proteja de discriminare şi i-ar ajuta să se integreze într-o ţară devenită atractivă pentru imigranţi. Acestei familii, care trăieşte în Germania, primind azil după ce a fugit din Azerbaidjan, i s-a oferit posibilitatea să-şi ia versiuni germane ale numelor lor, dintre care unele cu asocieri islamice, a declarat tribunalul administrativ din Goettingen, landul Saxonia Inferioară. Dar familia a refuzat această ofertă, dorind în schimb să aleagă nume noi complet germane, cu scopul de a preveni orice discriminare în a găsi de lucru, ce ar putea apărea dintr-o ortografie prea complicată sau legătură cu Islamul. ”Faptul că un nume de familie este de origine străină sau nu sună german nu poate fi prezentat singur ca un motiv important pentru o schimbare de nume”, a decis instanţa.

Piaţa robustă a forţei de muncă din Germania le-a depăşit pe cele afectate de datorii ale vecinilor ei din UE, cu cifre ale şomajului ajungând la minime de două decenii. În consecinţă, Germania a devenit tot mai populară ca destinaţie pentru imigranţii din alte ţări din Europa, dar şi de mai departe. Decizia de a refuza unei familii azere un nou nume german ar putea impune o barieră pentru alţii care doresc să-şi schimbe numele, a comentat Olaf Lenz, un purtător de cuvânt al tribunalului. ”Acesta este un caz singular, dar ar putea fi folosit pentru a informa alte cazuri”, a adăugat acesta. Curtea a recunoscut că nu poate exclude că numele străine ar conduce la o discriminare pe piaţa muncii, dar a afirmat că acest fapt nu este o justificare pentru a schimba numele. ”Dreptul de a purta un nume nu este de a contracara defectele din societate”, afirmă documentul instanţei.

CONDIŢII MIZERE Ridicarea restricţiilor germane impuse lucrătorilor est-europeni în mai anul trecut a adus un val de imigranţi din ţări ca Polonia, Bulgaria şi România, după cum arată cifrele Guvernului federal german, în luna ianuarie. Totodată, revoltele Primăverii Arabe au crescut numărul de persoane care au solicitat azil în Germania, cu 11%, anul trecut. Germania a înregistrat al treilea loc în numărul celor mai multe cereri dintre 44 de ţări industrializate studiate, arată şi statisticile ONU.

Bunăstarea şi nivelul ridicat de viaţă al Germaniei nu par a fi la îndemâna tuturor celor ce trăiesc pe teritoriul statului federal. Afluxul de emigranţi români şi bulgari care au luat cu asalt teritoriile Germaniei este total depăşit de birocraţia ţării şi de întregul sistem pe care nu îl înţeleg. De cealaltă parte, autorităţile centrale şi locale par indiferente, fie din lipsă de interes, fie din speranţa că emigranţii sunt simpli lucrători sezonieri, care vor pleca în cel mai scurt timp. Muncitorii români şi bulgari au fost surprinşi stând la cozi interminabile la birourile de consultanţă special înfiinţate, având în mână pungi de plastic cu zeci de facturi, notificări şi scrisori al căror conţinut nu îl înţeleg. Cu toate acestea, eforturile autorităţilor pentru integrarea în sistem a acestor imigranţi sunt minime, dacă nu inexistente, în unele regiuni ale ţării. Săptămânal, raporturile din teritoriu ale agenţiilor pentru emigrări scot la iveală cazuri în care muncitorii străini plătesc chirii exorbitante pentru un trai în condiţii mizere, fără a semna vreun contract care să le garanteze o şedere sigură.

Consiliul specializat în integrarea imigranţilor în Germania promite schimbări, după ce va prezenta evaluarea pe anul 2012. Raportul, care analizează colaborarea dintre autorităţile locale, regionale şi centrale arată că relaţia dintre acestea în ceea ce priveşte ajutorarea emigranţilor este inexistentă. Şocul mare pentru germani este că încep să realizeze că o mare parte a imigranţilor din sud-estul Europei intenţionează să rămână pe teritoriul ţării o perioadă îndelungată, timp în care au nevoie de un real sprijin pentru adaptarea la sistemul birocratic al ţării, mult diferit de cel cu care aceştia sunt obişnuiţi. Problema şi-ar putea găsi o soluţie definitivă până în 2016, promit autorităţile.