De şase ani, România este implicată în discuţii privind o strategie de dezvoltare pentru regiunea Dunării, alături de celelalte state riverane, pentru care UE va acorda finanţare. Totul pare foarte frumos ca proiect, însă banii întârzie să apară şi să se facă ceva concret. Potrivit directorului general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Ion Sandu, strategia Dunării este un proiect frumos, dar nu trebuie să rămână pe hârtie, pentru ca România să evite pe cât posibil fenomenele meteo extreme. „Când vorbim despre fenomenele extreme din ultimii zece ani din România, cronologic vorbind începem cu anul 2006, când în mai s-au acumulat peste 60 de litri/mp. Pe 8 mai s-a rupt digul de la Rast şi foarte multe sate au fost afectate. Problema care se pune este ce facem ca aceste fenomene să nu se mai repete. Trebuie să ne gândim foarte serios, în contextul schimbărilor climatice, la această problemă. Ce facem cu digurile: le construim când se rup sau facem stăvilare fără să le dinamităm? (...) Statistic, ştim cantităţile de precipitaţii şi locurile unde se produc drame”, a spus Sandu. El a precizat că prima propunere este să se facă o analiză foarte serioasă a solului şi a capacităţii acestuia de absorbţie a precipitaţiilor. „Cât ne vom mai plânge în România că vine viscolul? Fără perdele de protecţie nu putem scăpa de impactul mare pe care îl vor avea fenomenele extreme în România”, a afirmat Sandu. Strategia Dunării, proiectul politic european de amploare lansat de România împreună cu Austria, a fost adoptată de CE în 24 iunie 2011, ca strategie macro-regională a UE. Cele patru axe prioritare ale Strategiei sunt: conectivitatea (transport intermodal, cultură şi turism, reţele de energie), protecţia mediului (managementul resurselor de apă, protecţia biodiversităţii şi managementul riscurilor), creşterea prosperităţii regiunii Dunării (educaţie, cercetare, competitivitate) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă). Dintre cele 14 ţări incluse în Strategie, opt sunt membre ale UE (Germania, Austria, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Slovenia, România şi Bulgaria), restul fiind state non-membre (Croaţia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina). UE a alocat Strategiei pentru Regiunea Dunării fonduri de 100 milioane euro, în politica de coeziune 2007-2013.