Vineri, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat lansarea, în dezbatere publică (pe site-ul www.ms.ro), a Strategiei Naţionale de Sănătate 2014 - 2020, un angajament luat prin Programul de guvernare, întărit prin Acordul cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Acest angajament are ca termen de elaborare şi prezentare publică 31 decembrie 2013. “Strategia stabileşte principalele direcţii de politici publice în domeniu, pornind de la întrebarea esenţială cum vrem să arate sistemul sanitar din România în 2020”, a declarat demnitarul. Elaborarea strategiei naţionale a pornit de la analiza datelor relevante cu privire la indicatorii demografici, indicatorii stării de sănătate a populaţiei, a resurselor materiale, umane şi financiare. De asemenea, oficialul a subliniat că analiza a luat în considerare informaţiile transmise de către autorităţile locale, care sunt cel mai aproape de cetăţeni şi cunosc mai bine nevoile locale, precum şi consultările cu reprezentanţii şi beneficiarii sistemului sanitar. “Este cea mai amplă consultare pe care o face Ministerul Sănătăţii (MS) la nivelul Consiliilor Judeţene, pe parcursul a peste şase luni. Importanţa acestei strategii este legată şi de valorificarea oportunităţilor pe care începutul unui nou exerciţiu financiar la nivelul UE le poate oferi”, a adăugat ministrul.

ELABORAREA STRATEGIEI, ESENŢIALĂ ÎN OBŢINEREA DE FONDURI STRUCTURALE, CEEA CE CONSTITUIE O PREMIERĂ, AVÂND ÎN VEDERE FAPTUL CĂ SĂNĂTATEA NU A BENEFICIAT ÎN EXERCIŢIUL FINANCIAR ÎN CURS DE POSIBILITATEA ACCESĂRII DE FONDURI EUROPENE.

Nicolăescu a precizat că obiectivul principal al Strategiei este îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. Aceasta trebuie să se reflecte în creşterea speranţei de viaţă, prevenirea şi reducerea îmbolnăvirilor şi, implicit, în creşterea calităţii vieţii. “Documentul prezentat urmăreşte trei arii strategice mari: sănătatea publică, serviciile de sănătate şi măsurile transversale”, a spus ministrul. El a explicat că prevenţia este o prioritate care va sta la baza întregii abordări în domeniul sănătăţii publice. Direcţiile principale în sănătatea publică sunt, printre altele: reducerea incidenţei bolilor netransmisibile care constituie actualmente cauzele majore de morbiditate, dizabilitate şi mortalitate - boli cardiovasculare şi cerebrovasculare, cancere, bolile sistemului digestiv, aparatului respirator, diabet etc. Acest obiectiv va fi atins printr-o serie de măsuri precum: evaluarea riscurilor şi supravegherea activă a populaţiei prin servicii de prevenţie primară; depistarea în faze incipiente de boală şi intervenţii de screening populaţional organizat (prevenţie secundară); extinderea şi diversificarea serviciilor care pot fi oferite la nivelul medicinei de familie şi de specialitate etc. Totodată, se are în plan reducerea mortalităţii şi morbidităţii cauzate de bolile transmisibile, a impactului lor pentru individ şi societate, iar pe termen lung, diminuarea semnificativă a incidenţei lor. În acest sens, strategia are în vedere şi asigurarea performanţei programului naţional de imunizare şi recuperarea capacităţii naţionale de producţie a vaccinurilor. Nu în ultimul rând, trebuie menţionat faptul că ministrul are în plan tratarea ca priorităţi de sănătate publică a hepatitei B şi C, prin acţiunea coordonată şi unitară în acest domeniu. Alte domenii prioritare pe care Strategia le evidenţiază la capitolul sănătate publică sunt îmbunătăţirea stării de sănătate şi nutriţie a femeii şi copilului, sănătatea mintală şi bolile rare. În ceea ce priveşte serviciile de sănătate, Nicolăescu a spus că o direcţie strategică esenţială o constituie asigurarea eficienţei şi performanţei sistemului, o mai bună direcţionare a pacientului pe niveluri de acces, care să-i asigure rezolvarea problemelor de sănătate cât mai aproape de el şi cu cele mai mici costuri.

CALITATE, CU PERSONAL MOTIVAT În strategia sănătăţii, aşa cum a subliniat anterior, ministrul a luat în calcul şi faptul că fără personal medical motivat nu pot fi asigurate servicii sanitare de calitate. În acest sens, strategia propune mai multe direcţii de acţiune, astfel: revizuirea sistemului de salarizare în sensul încurajării performanţei şi flexibilizării, prin excluderea profesioniştilor din sănătate (medici, asistenţi medicali şi moaşe) din categoria personalului bugetar; asigurarea de facilităţi sau condiţii motivante la deschiderea cabinetelor medicale, mai ales în zonele defavorizate; măsuri referitoare la rezidenţiat: reformarea programelor de rezidenţiat; organizarea rezidenţiatului pe post susţinut prin facilităţi din partea comunităţilor locale; asigurarea formării unui număr adecvat de categorii de personal în special pentru specialităţile deficitare; introducerea de specializări/calificări în formarea de bază a asistenţilor medicali.

Viziune asupra sistemului de sănătate

Eugen Nicolăescu a precizat că în primul rând se doreşte diversificarea şi creşterea eficacităţii serviciilor de asistenţă medicală primară, dar şi extinderea/creşterea complexităţii serviciilor acordate în ambulatoriul de specialitate. Nu în ultimul rând se are în plan reevaluarea spitalelor existente, revizuirea criteriilor de clasificare şi reorganizarea pe niveluri de competenţă, dar şi înlocuirea (remodelarea) ofertei de servicii spitaliceşti neperformante cu servicii ambulatorii şi servicii de lungă durată sigure şi de calitate. Este la fel de importantă definitivarea implementării sistemului de telemedicină între prespital şi spital, precum şi între unităţile şi compartimentele de primiri urgenţe.