Strategia UE a Dunării, prea plicticoasă pentru miniştrii noştri

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Strategia UE a Dunării, prea plicticoasă pentru miniştrii noştri

Justiție 11 Iunie 2010 / 00:00 404 accesări

Miniştrii români au onorat doar în prima zi lucrările Conferinţei de închidere a procesului de consultare publică cu privire la Strategia UE pentru Regiunea Dunării care se desfăşoară în Mamaia. Ieri erau aşteptaţi să susţină discursuri ministrul Turismului, Elena Udrea, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu şi ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, însă niciunul dintre cei trei miniştri nu şi-a făcut apariţia, locul acestora fiind luat de secretari de stat. România pare să nu fi înţeles rolul conferinţei sau mai bine zis al viitoarei strategii, deşi România, alături de Austria, a promovat această idee. Intervenţiile reprezentanţilor României au constat în discursuri în care vorbesc numai despre proiectele pe care le au la nivel ministerial, fără a spune nimic despre colaborările cu celelalte state riverane Dunării. Nu aceeaşi atitudine au avut-o reprezentanţii celorlalte ţări, care au pus pe primul plan cooperarea între state. Rezultatul consultărilor constă în elaborarea de către Comisia Europeană şi prezentarea, în parteneriat cu statele riverane, a unei Comunicări pe tema Strategiei UE pentru regiunea Dunării, precum şi a unui Plan de Acţiune. Strategia va fi implementată începând din prima jumătate a anului 2011 şi va fi structurată pe trei axe prioritare: conectivitatea, protecţia mediului şi dezvoltarea socio-economică. Prezent la Constanţa, vicepremierul Serbiei Bozidar Djelic a declarat că strategia UE trebuie să fie foarte bine definită şi să permită statelor riverane Dunării să poată colabora în proiectele pe care le au. „Serbia nu este membru al UE, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne implicăm şi să beneficiem de ajutor financiar. Toată lumea vorbeşte despre fondurile care vor fi alocate, dar despre care nu ştim exact de unde vor proveni. Cred că este mult mai eficient să stabilim planul de acţiune şi abia apoi să discutăm despre finanţare. Serbia şi România sunt partenere în multe proiecte. Mai mult decât atât, strategia şi planul de acţiune pentru Regiunea Dunării vor trebui să se regăsească în proiectul deja demarat, Europa 2020. Pentru Serbia, Portul Constanţa înseamnă poarta de intrare şi ieşire a mărfurilor. Tocmai din acest motiv colaborăm cu statul român pentru dezvoltarea portului. Iată un exemplu de colaborare care ar trebuie să existe între toate ţările riverane Dunării”, a declarat Djelic. Preşedintele Institutului pentru Regiunea Dunării şi Europa Centrală, Erhard Busek a fost promotorul acestui proiect european. El a declarat că nu toate componentele strategiei, care va fi adoptată în prima parte a anului 2011, trebuie tratate în acelaşi fel. „Este foarte bine că reuşim să punem pe hârtie această strategie. Va trebui să avem continuitate şi după adoptare să trecem efectiv la punerea ei în aplicare. Proiectele care vor fi dezvoltate în baza acestei strategii trebuie foarte bine urmărite pentru a nu ajunge în situaţia să descoperim că banii au fost alocaţi, dar proiectul nu a avansat. Trebuie responsabilizaţi oameni care, o dată pe an, să prezinte un raport al evoluţiei şi implementării acestor proiecte”, a declarat Busek.



12