Pentru mulţi bolnavi cu unele afecţiuni cronice din România, şansele de vindecare sunt aproape nule, în condiţiile în care ţara noastră are mari probleme în ceea ce priveşte acceptul pe piaţă a unor tratamente de ultimă oră. Dacă pacienţi din alte ţări UE au şansa la viaţă, pacienţii români, care în mod normal ar fi trebuit să aibă aceleaşi drepturi, sunt ca şi condamnaţi. Asociaţiile de pacienţi încearcă, disperate, să găsească o soluţie pentru a salva şi bolnavii pentru care primele tratamente, oferite de statul român, nu au avut efectul scontat. De nenumărate ori, reprezentanţii bolnavilor au arătat cu degetul asupra discriminării, în speranţa că, până la urmă, vocea le va fi auzită, iar factorii de decizie vor lua măsuri pentru salvarea bolnavilor din România. O speranţă pentru rezolvarea unor probleme în sectorul medical a venit ieri, când Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) şi Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP), cu sprijinul ELPA (European Liver Patient Association), au lansat “Carta Albă a Hepatitei C în România - Probleme, provocări şi răspunsuri 2013-2018”. Acesta este primul document prin care societatea civilă propune o politică publică privind combaterea hepatitei C în România.

DOCUMENT CU REALITĂŢI TRISTE Documentul prezintă situaţia critică a României în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de hepatita C, analizează practicile europene în combaterea hepatitei C şi oferă soluţii pentru o strategie naţională de combatere a acestei boli. Ţara noastră este situată pe un loc fruntaş între statele UE în ceea ce priveşte prevalenţa hepatitei C. Cercetările epidemiologice recente indică aprox. 600.000 de români infectaţi, dintre care 80 - 90% cu hepatită C în fază cronică.

PLECÂND DE LA ESTIMĂRILE ACTUALE, STUDIILE RELEVĂ CĂ, ÎN ANUL 2028, ROMÂNIA S-AR PUTEA CONFRUNTA CU CIRCA 260.000 DE CAZURI DE HEPATITĂ CRONICĂ, 100.000 DE CAZURI DE CIROZĂ COMPENSATĂ ŞI 40.000 DE CAZURI DE CIROZĂ DECOMPENSATĂ.

O asemenea morbiditate ar pune presiuni majore asupra sistemului de asigurări de sănătate pentru îngrijirea pacienţilor aflaţi în stadii avansate ale bolii. Prin Carta Albă a hepatitei C, asociaţiile menţionate propun autorităţilor publice responsabile un parteneriat în scopul elaborării şi implementării, în comun, a unei Strategii naţionale de combatere a hepatitei C. Acest mod de lucru inovativ pentru ţara noastră poate servi pe viitor drept model şi pentru alte iniţiative menite să amelioreze starea de sănătate a românilor. „Am hotărât, la nivelul conducerii Ministerului Sănătăţii, să consolidăm, prin protocoale, o relaţie instituţională între autoritate şi asociaţiile de pacienti, pentru a duce mesajul mai departe către cetăţeni. România are o problemă cu hepatita C, cum are şi cu multe altele”, a declarat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolaescu.

PAS CONCRET Carta Albă a Hepatitei C în România este un pas concret din planul de acţiune pentru soluţionarea problemei hepatitei C în România. „Considerăm că acest document, care luptă împotriva hepatitei C, este un început pentru elaborarea unei strategii care să cuprindă toate formele de hepatită, inclusiv pentru hepatita B şi coninfecţia B cu D. Având în vedere prevalenţa medie din ţara noastră, promovăm accesul la cele mai noi terapii”, a precizat, la rândul său, preşedintele APAH, Marinela Debu. Cu privire la poziţia României pe harta Hepatitei C, conf dr. Liana Gheorghe, medic primar gastroenterolog la Institutul Clinic Fundeni, a spus că „România este ţara cu cea mai mare prevalenţă europeană în ceea ce priveşte hepatita C”. „Am tratat un număr redus de pacienţi, ceea ce înseamnă că avem un bazin mare de pacienţi încă infectaţi cronic. Este o boală vindecabilă dacă este depistată într-un stadiu timpuriu de hepatită cronică. Şi chiar dacă investiţia într-un tratament antiviral modern poate ajunge până la 30.000 de euro, nu se compară cu costurile cumulative ale bolii lăsate netrată - care ajunge la ciroză, complicaţii sau transplant, ceea ce înseamnă costuri de sute de ori mai mari”, a subliniat medicul.

ROMÂNIA, PE LOCUL 25 Anul trecut, ELPA a lansat Indexul European al Hepatitei - un instrument de monitorizare şi evaluare a politicilor de combatere a hepatitelor B şi C în cele 27 de state membre ale UE şi în Croaţia, Norvegia şi Elveţia. În clasamentul european, România ocupă locul 25. „Am identificat foarte multe practici bune la nivel european care ar putea îmbunătăţi într-un mod semnificativ viaţa pacienţilor cu hepatita C şi care, în acelaşi timp, ar economisi resurse financiare. De aceea, noi încurajăm toate ţările să dezvolte o strategie proprie pentru hepatita C - care să ţină cont de nevoile locale. Suntem convinşi că România va fi un exemplu pentru multe ţări dacă îşi dezvoltă propria strategie de luptă împotriva hepatitei C”, spune directorul executiv ELPA, Stanimir Hasurdjiev.

În ultimii 10 ani, au beneficiat de diverse scheme de tratament antiviral aprox.40.000 de bolnavi în România. Datorită aderenţei superioare la tratament a pacienţilor români, aprox. o jumătate dintre cei trataţi au obţinut răspuns virusologic susţinut. Restul - nerespondenţi sau recăzuţi - continuă să se confrunte cu hepatita C, în aşteptarea unor terapii mai eficace. „Pentru noi, introducerea noilor molecule în listele de tratament este o prioritate majoră pentru a putea salva vieţilor unor oameni care nu au nicio altă şansă. Nu putem privi nepăsători cum aceşti oameni îşi pierd vieţile. Odată ce există soluţie, nu văd motivul pentru care să nu introducem tripla terapie de care beneficiază pacienţi din multe ţări ale UE. Carta Albă a Hepatitei C în România oferă informaţii suficiente pentru o analiză eficienţă - cost al acestor tratamente noi şi pentru o analiză economică legată de aplicarea terapiei triple”, a declarat preşedinte ANPP, Vasile Barbu.