Răcelile şi infecţiile virale nu sunt sensibile la antibiotice, administrarea unor astfel de tratamente afectând flora intestinală şi generând rezistenţă la produsele utilizate greşit, a anunţat, ieri, secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel, de Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice. Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii a spus că rezistenţa la antibiotice este o problemă majoră de sănătate publică, datorată, în mare măsură, utilizării inadecvate a antibioticelor. „Tratarea rezistenţei este foarte dificilă. Foarte multe antibiotice care nu mai sunt active trebuie reciclate, adică bolnavului nu îi va mai fi prescris antibioticul respectiv câţiva ani, până când bacteria uită de acest medicament”, a explicat Adrian Streinu-Cercel. El a precizat că, de exemplu, rezistenţa la antibiotice în cazul stafilococului auriu este de până la 50%, iar la infecţia cu E.coli este de 30-40%. Antibioticele nu mai sunt active dacă au fost folosite în boli unde nu erau necesare, bacteriile dezvoltând rezistenţă prin mutaţii. Apariţia, selectarea şi răspândirea bacteriilor rezistente în spitale este o problemă majoră de siguranţă a pacientului. Infecţiile cu bacterii rezistente la antibiotice au ca rezultat creşterea morbidităţii şi mortalităţii, ca şi creşterea duratei de spitalizare. Mai mult, rezistenţa la antibiotice duce frecvent la întârzierea terapiei adecvate. În întreaga Europă, în fiecare an, Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice este marcată, în jurul datei de 18 noiembrie, prin campanii naţionale privind utilizarea prudentă a antibioticelor.