Dr. Loti Popescu, master european promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate, totodată şi şeful Biroului de Programe de Sănătate şi Educaţie pentru Sănătate din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică Judeţeană (ASPJ) Constanţa vine cu cîteva soluţii în sprijinul celor care au o serie de provocări în viaţa de zi cu zi. Ea explică senzaţia de stres, ce schimbări pot fi generatoare de stres, cum poate stresul să afecteze sănătatea, ce se poate întîmpla dacă stresul persistă etc. Medicul spune că senzaţia de stres este cauzată de instinctul corpului de a se apăra. „Acest instinct este foarte bun în situaţii de urgenţă. Dar, pe termen lung, stresul cauzează manifestări psihice, fizice, comportamentale ş.a., ca răspuns la zilnicele provocări şi la schimbările care apar. Atunci cînd se întîmplă un eveniment stresant, organismul se pregăteşte de “fugă sau luptă””, explică medicul, care completează că organismul încearcă să facă faţă situaţiei noi. Dr. Loti Popescu spune că dacă producerea de adrenalină este prea mare, prea mult timp, adică evenimentul stresor persistă, organismul va obosi, prin epuizarea resurselor energetice. Este bine de ştiut că, şi situaţiile “bune” pot cauza stres (eustress). „Ceea ce e stresant (distress) e diferit de la o persoană la alta. Pentru unii, pensionarea poate fi un eveniment stresant, pentru alţii nu. Există o scală a factorilor stresori (Holmes): decesul cuiva apropiat, separare/divorţ, pierderea locului de muncă, boală, sarcina şi naşterea, mutarea într-o altă locuinţă, lipsa banilor, nereuşita la unele examene ş.a.”, declară medicul. Şeful Biroului de Programe de Sănătate susţine, de asemenea, că stresul poate să afecteze sănătatea. „E bine să înveţi să faci faţă situaţiilor stresante, să recunoşti problema, să încerci să-i vezi “rădăcinile”, cauzele şi să ceri ajutor. E important să înveţi cum să reacţionezi la stres, ce face bine corpului tău, ce ajută. Dacă stresul persistă, pot apărea: anxietatea, tristeţea, depresia, chiar tendinţa de suicid, dureri de spate, de gît, tulburări de tranzit, insomnie, hipertensiune arterială, probleme de relaţionare, agitaţie, iritabilitate, modificări comportamentale, tendinţa de a vorbi prea mult, de a tăcea prea mult, tendinţa de a mînca prea mult, de a mînca prea puţin ş.a.”, a mai spus dr. Popescu. La întrebarea „Dacă putem scăpa sau nu de stres”, medicul răspunde că lucrurile pot fi controlate. „Pregăteşte-te pentru situaţiile pe care le-ai etichetat ca fiind stresante, ca pentru un interviu. Priveşte provocarea, nu dramatiza. Lucrează cu alţi oameni (apropiaţi, specialişti) pentru a rezolva conflictul, stabileşte scopuri realiste, dormi îndeajuns, meditează, relaxează-ţi mintea, fă sport pentru a înlătura tensiunile care se acumulează în muşchi, fă exerciţii de respiraţie, fă ceea ce îţi face plăcere, cere ajutorul unui psihoterapeut”, sfătuieşte medicul.