Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii britanici, o slujbă stresantă poate avea un impact biologic direct asupra organismului, crescînd riscul de maladii cardiace. La studiu, desfăşurat în perioada 1960 - 1985, au participat peste 10.000 de funcţionari în serviciile publice din Marea Britanie.

Persoanele cu vîrsta sub 50 de ani care au declarat că munca lor este stresantă prezentau cu 70% mai multe riscuri de a dezvolta o maladie cardiacă faţă de cei care nu se simţeau stresaţi din cauza slujbei. Persoanele stresate beneficiau de mai puţin timp pentru a face exerciţii fizice şi a se alimenta corect şi au prezentat şi semne vizibile ale unor schimbări biologice importante. În afară de faptul că cercetătorii au primit informaţii despre atitudinea subiecţilor faţă de slujbă, aceştia au monitorizat variaţiile de puls, tensiunea arterială şi cantitatea de cortizol din sînge. De asemenea, cercetătorii au ţinut cont de factorii ce pot afecta sănătatea, precum sedentarismul, fumatul şi consumul de alcool. Apoi, au calculat numărul de subiecţi care, pe parcursul studiului, au dezvoltat boala coronariană cardiacă sau care au suferit un infarct şi numărul de decese provocate de maladii cardiace.

Pe parcursul celor 12 ani, cercetătorii din cadrul Colegiului Universitar din Londra au descoperit că stresul cronic provocat de slujbă este asociat cu boala coronariană cardiacă şi că această asociere este mai puternică în rîndul bărbaţilor şi femeilor cu vîrste sub 50 de ani. Pe de o parte, persoanele care au spus că au o slujbă stresantă au prezentat mai mari probabilităţi de a consuma cantităţi suficiente de legume şi fructe şi de a face puţine exerciţii fizice. Consumul de alcool nu s-a dovedit a avea vreo influenţă, dar stilul de viaţă a fost considerat un factor-cheie în dezvoltarea maladiilor cardiace. Cercetătorii susţin că acest studiu a dovedit, însă, că mecanismul slujbă stresantă - maladii cardiace se menţine, indiferent de stilul de viaţă.

Stresul influenţează negativ partea sistemului nervos care controlează inima. Cei care aveau slujbe stresante au indicat şi că sufereau de aritmii cardiace. Stresul influenţează negativ şi o parte din sistemul endocrin, care produce hormoni: angajaţii care sufereau de anxietate prezentau niveluri mai mari de cortizol (hormonul stresului) în sînge, dimineaţa. Studii anterioare au demonstrat că angajaţii din partea inferioară a ierarhiei prezintă mai multe riscuri de a dezvolta maladii cardiace. Cel mai nou studiu indică faptul că acest risc se întîlneşte la toţi angajaţii, indiferent de grad.