Stresul zilnic, alimentaţia deficitară şi consumul excesiv de alcool sînt cele mai importante cauze ale apariţiei gastritei. Medicii au identificat două tipuri de gastrite: acute şi cronice. Gastritele acute sînt provocate de bacterii, virusuri şi fungi. “Gastritele sînt determinate, de asemenea, de consumul de medicamente şi de helicobacter pylori. Printre medicamentele cele mai agresive se numără antiinflamatoriile steroidiene, cum ar fi prednisonul şi medrolul. Şi antiinflamatoriile nesteroidiene sînt dăunătoare. Aspirina sau diclofenacul luate fără protecţie gastrică pot face mult rău”, a declarat dr. Florian Stoian, medic internist în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă. Specialiştii constănţeni susţin că foarte multe persoane ajung la spital din cauza consumului de medicamente antiinflamatorii. De cele mai multe ori, în astfel de cazuri, apare gastrita erozivă. “Acest lucru înseamnă că mucoasa stomacală şi duodenul sînt erodate. Nu de puţine ori apare şi hemoragia digestivă”, a declarat dr. Florian Stoian. Interniştii susţin că simptomatologia gastritelor acute poate fi zgomotoasă, cu dureri în zona epigastrului, uneori de intensitate mare, la care se asociază greţuri şi vărsături repetate. “Cea mai indicată metodă de diagnosticare a gastritelor este endoscopia digestivă. Nu de puţine ori, leziunile de gastrită necesită biopsie”, a declarat dr. Stoian. Medicii spun că persoanele care au gastrită trebuie să îşi schimbe atît regimul alimentar, cît şi stilul de viaţă. Astfel, odihna devine un factor important care trebuie respectat. De asemenea, băuturile carbogazoase, mîncărurile sărate şi condimentate nu mai au ce căuta în meniul unei persoane cu gastrită. “Tratamentul este medicamentos şi se acordă în funcţie de bugetul pacientului. Medicamentele fac parte din clasa ranitididelor, a famotidinei şi, cele mai scumpe, tratamentele din grupa blocanţilor H+”, a declarat dr. Florian Stoian.