Stresul şi sedentarismul ne omoară, la propriu, atrag atenţia medicii. În ultima perioadă, numărul persoanelor cu accidente vasculare cerebrale (AVC) este în creştere, iar medicii constată, cu stupoare, că sunt afectate persoane cu vârste din ce în ce mai mici, chiar şi până-n 40 de ani. Clinica de neurologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa devine din ce în ce mai aglomerată, nu de puţine ori paturile fiind insuficiente. Şeful Clinicii de neurologie, conf. univ. dr. Anca Hâncu, susţine că „este extrem de important să se cunoască factorii de risc vasculari, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemiile”. Nu în ultimul rând, completează medicul şef, factorul de stres (fie de la locul de muncă, familial ori social) este, în ultima perioadă, tot mai des întâlnit. Pun în pericol viaţa şi factorii externi, cum ar fi fumatul, alcoolul şi, mai nou, drogurile, adaugă conferenţiarul. Sub nicio formă nu trebuie ignorate sfaturile medicilor, în caz contrar problemele de sănătate pot lua prin surprindere. Imediat ce s-a produs AVC, poate apărea paralizia - deficitul motor - astfel că dintr-o persoană activă, cu un anumit ritm de viaţă, se ajunge la o persoană imobilizată, dependentă de cei din jur, poate apărea afazia şi, mai grav, coma, explică conf. univ. dr. Hâncu. „În cazul unui bolnav cu AVC trebuie să se intervină rapid. Pe parcursul spitalizării, care trebuie să aibă o durată între 10 şi 14 zile, trebuie să facem totul astfel încât bolnavul să plece acasă cu o dizabilitate cât mai mică”, spune şeful Clinicii de Neurologie.
SOLUŢII PENTRU INTERVENŢII RAPIDE Directorul medical al SCJU, dr. Cătălin Grasa, a anunţat că pentru salvarea bolnavilor cu AVC se are în vedere amenajarea unui centru de terapie de şoc, similar compartimentului de cardiologie intervenţională. Directorul medical al SCJU, dr. Cătălin Grasa, a explicat importanţa organizării unui asemenea serviciu, mai ales că AVC afectează tot mai multe persoane. „Va fi un fel de unitate de urgenţă, cu specialişti în neurologie, neurochirurgie, neuroradiologie, toate acestea pentru a completa paleta serviciilor medicale de urgenţă”, a declarat directorul medical al SCJU.
RESTRICŢII PENTRU O VIAŢĂ SIGURĂ După producerea unui prim AVC, explică conf. univ. dr. Hâncu, bolnavul trebuie să înceapă neapărat profilaxia secundară, trebuie să înceapă colaborarea cu medicul de familie, trebuie să-şi schimbe radical stilul de viaţă, astfel încât să evite cât mai mult timp complicaţiile. În caz contrar se poate ajunge şi la situaţii critice care duc la intervenţiile neurochirurgicale. Pentru evitarea problemelor de sănătate, medicul şef a explicat că este foarte importantă alimentaţia (care trebuie să fie alcătuită din cât mai multe fructe şi legume), evitarea stărilor stresante dar şi mişcarea, de cel puţin trei-patru ori pe săptămână.