Coordonatorul ONU al luptei împotriva epidemiei de Ebola, medicul David Nabarro, a declarat că vrea ca structurile sanitare să fie pregătite să înfrunte, dacă va fi necesar, o nouă deteriorare a situaţiei. ”Ceea ce sunt hotărât să fac este să mă asigur că orice element al aparatului nostru este la nivelul său optim pentru a putea înfrunta, dacă este necesar, o criză”, a declarat doctorul Nabarro, la începutul turneului său în ţările africane afectate de acest virus. Nabarro, care a ajuns joi seara în Liberia, prima etapă a turneului, înainte de Sierra Leone, Guineea şi Nigeria, a declarat că intenţionează să petreacă două zile în fiecare ţară.

Epidemia de Ebola s-a soldat cu cel puţin 1.350 de morţi, dintre care 576 în Liberia, 396 în Guinea şi 374 în Sierra Leone, potrivit ultimului bilanţ al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), difuzat la 18 august, cu o netă accelerare în ultimele săptămâni.

VINDECARE MIRACULOASĂ Doi misionari americani infectaţi cu virusul letal Ebola au primit un medicament experimental (ZMapp), după care au fost trimişi în avioane separate din Liberia către Spitalul Universitar din Atlanta, devenind primii pacienţi cu Ebola care au ajuns vreodată în SUA. Nancy Writebol, unul dintre cei doi misionari, a fost externată din spital marţi, iar joi dimineaţă, doctorul Kent Brantly a plecat din acelaşi spital, fără niciun semn de virus în organism. Recuperarea celor doi este o sursă de speranţă pentru cei care se luptă cu cea mai mare epidemie de Ebola din istorie. Peste 2.400 de oameni au fost infectaţi de virus, dintre care mai mult de jumătate au murit. Dar ZMapp nu este un tratament aprobat pentru Ebola; de fapt, nu există niciun tratament aprobat care să se fi dovedit eficient. În acest sens, apar mai multe întrebări pentru care CNN a strâns laolaltă mai multe informaţii de la specialişti: sunt Brantly şi Writebol vindecaţi? În mare parte, da. Pentru ca pacienţii infectaţi să iasă din carantină, a trebuit ca două teste de sânge să iasă negative. Aceasta înseamnă că lichidele lor corporale (sângele, transpiraţia, urina) nu mai sunt infecţioase. Unii doctori cred că virusul poate rămâne în fluidul vaginal şi în spermă până la câteva luni, potrivit OMS. Medicii sunt de părere că supravieţuirea în faţa virusului Ebola te lasă imun în cazul unei infecţii viitoare. Oamenii de ştiinţă au descoperit că cei care supravieţuiesc virusului au anticorpi în sânge care ar oferi protecţie pe viitor în faţa virusului şi posibil în faţa altor virusuri. Cine a mai fost tratat cu ZMapp? Medicamentul anti-Ebola a fost dus în Spania cu avionul, pentru a-i fi administrat preotului Miguel Pajares, care contactase virusul în Liberia. Pajares a murit, dar nu este clar dacă a luat medicamentul sau nu. ZMapp pare să fie de ajutor pentru trei cadre din sănătate liberiene cărora le-a fost administrat.

ÎNTÂMPLARE Medicamentul a fost dezvoltat de firma de biotehnologie Mapp Biopharmaceutical Inc., cu sediul în San Diego, California. Compania a fost fondată în 2003, pentru a dezvolta produse farmaceutice noi pentru prevenţia şi tratamentul bolilor infecţioase, concentrându-se pe nevoi neîndeplinite din sănătatea şi bioapărarea globale, potrivit site-ului companiei. ZMapp a părut promiţător în cazul primatelor, dar chiar şi la acele experimente, doar opt maimuţe au primit tratamentul. În orice caz, sistemul imunitar al omului poate reacţiona diferit de cel al primatelor, acesta fiind motivul pentru care medicamentele trebuie să treacă prin teste clinice pe oameni, înainte să fie aprobate pentru uz extins. Mai multe medicamente experimentale sunt în curs de dezvoltare, dar niciunul nu a fost eficient la oameni. Piaţa acestor medicamente e restrânsă - Ebola este o boală rară, aproape în totalitate întâlnită în ţările sărace -, astfel că fondurile pentru dezvoltarea medicamentului au venit în mare parte de la agenţii guvernamentale. Un congres de etică reunit de OMS a concluzionat că este etic să ofere medicamente experimentale în timpul unei epidemii la fel de grave ca aceasta, dar asta nu înseamnă că se va şi întâmpla. Scoaterea pe piaţă a unui medicament netestat în timpul unei epidemii masive ar fi foarte dificilă. Medicamentele experimentale nu sunt produse în masă, iar identificarea succesului unui astfel de medicament, în caz de folosire, ar presupune personal medical în plus, acolo unde resursele sunt deja limitate.