În numai zece ani (respectiv din 1998 până în 2007), numărul de studenţi a crescut de aproape trei ori, generând un decalaj cu efectivele de cadre didactice şi subfinanţare în sistem, potrivit \"Barometrului calităţii - 2009\", raport prezentat ieri de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). \"În acelaşi timp cu scăderea populaţiei şcolare generale a României, învăţământul superior după 1990 s-a confruntat cu un proces intens de masificare. Astfel, spre exemplu, în numai 10 ani, din 1998 pâna în 2007, populaţia de studenţi a crescut de aproape trei ori. Această creştere extrem de rapidă a numărului de studenţi a dus la subfinanţarea sistemului, întrucât procesul de masificare nu a fost corelat cu o creştere proporţională a resurselor necesare. De asemenea, întrucât procesul de masificare nu a fost unul uniform la nivelul domeniilor de studii, unele domenii s-au confruntat cu o inflaţie de candidaţi, în timp ce alte domenii s-au confruntat cu un fenomen de depopulare\", potrivit raportului. Aceste două caracteristici ale procesului de masificare au generat o serie de efecte contradictorii la nivelul sistemului. În primul rând, la nivel general, a apărut un decalaj între numărul de studenţi şi cel al cadrelor didactice. \"Creşterea numărului de studenţi a fost mult mai rapidă decât creşterea numărului de cadre didactice. Acest lucru a făcut ca raportul dintre numărul de studenţi şi numărul de cadre didactice să crească de la 13,8 la 1, în 1990/1991, la 25,7 la 1, în 2006/2007. Altfel spus, în 16 ani, numărul mediu de studenţi care revine unui cadru didactic aproape că s-a dublat\", a precizat sursa citată. Faţă de aceste situaţii, universităţile au dezvoltat cel puţin două tipuri de comportament. Cele care s-au confruntat cu masificarea au ales, din cauza subfinanţării, să îşi acopere costurile prin atragerea unui număr tot mai mare de studenţi cu taxă (cu mult peste valoarea medie, din 2007, de 25,7 studenţi la un cadru didactic). Unele facultăţi care s-au confruntat cu depopularea au ales, din cauza subfinanţării, să îşi centreze comportamentul pe atragerea de granturi de cercetare. În al treilea rând, din cauza depopulării, marea majoritate a universităţilor a ales să relaxeze condiţiile de admitere a candidaţilor din nevoia de a-şi acoperi locurile scoase la concurs. În document se arată că nivelul de resurse alocat pentru formarea unui absolvent creşte în mod suplimentar. Pe de altă parte, acest decalaj indică faptul că există mulţi studenţi care optează pentru angajarea pe piaţa muncii în perioada studiilor, ceea ce face ca aceştia să nu mai aibă timpul necesar pentru finalizarea ciclului de studii. În acest context, autorii studiului recunosc faptul că este nevoie de o monitorizare atentă şi de date exacte cu privire la cauzele ce conduc la acest decalaj dintre numărul de studenţi înregistraţi în sistem şi numărul de absolvenţi.