Cetăţenii străini care beneficiază de o formă de protecţie în România ar putea dobândi, în aceleaşi condiţii stabilite pentru români, o locuinţă, precum şi echivalarea studiilor şi recunoaşterea diplomelor şi competenţelor, potrivit unui proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Proiectul de act normativ prevede drepturi noi pentru cei care beneficiază de o formă de protecţie în România, precum dreptul de a dobândi o locuinţă în aceleaşi condiţii legale prevăzute pentru cetăţenii români, dar şi dreptul de a beneficia, în condiţiile legii, de tratament egal cu cetăţenii români în ceea ce priveşte echivalarea studiilor şi recunoaşterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competenţă şi a calificărilor profesionale, în conformitate cu reglementările în vigoare. De asemenea, proiectul de act normativ prevede prelungirea, de la unu la doi ani, a perioadei pentru care se acordă permisul de şedere şi documentele de călătorie în cazul persoanelor cărora li se acordă protecţie subsidiară. Modificări apar şi cazul accesului la educaţie al beneficiarilor de protecţie internaţională minori. Astfel, pentru facilitarea accesului la sistemul de învăţământ românesc, minorii vor beneficia gratuit, pe durata unui an şcolar, de un curs pregătitor, organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi de Inspectoratul General pentru Imigrări, care să îi ajute la înscrierea în sistemul naţional de învăţământ. Proiectul de act normativ prevede că minorul trebuie înscris la acest curs de îndată ce i-a fost acordată forma de protecţie internaţională.

EXEMPLE DE SITUAŢII Documentul mai prevede şi că, în procesul de analizare a cererii de azil, autorităţile competente pot determina că solicitantul nu are nevoie de protecţie internaţională în România atunci când într-o parte a ţării sale de origine nu există motive întemeiate de a fi expus unor acte de persecuţie sau unui risc serios sau când acesta are acces la protecţie împotriva unor astfel de acte. În acest context, se va stabili dacă solicitantul poate călători în siguranţă către acea parte a ţării de origine, în scopul de a se stabili acolo, cu luarea în considerare a condiţiilor generale existente în partea ţării de origine considerate ca fiind sigură, precum şi a situaţiei personale a solicitantului, pe baza informaţiilor precise şi actualizate obţinute din surse pretinente, precum Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi. În situaţia în care solicitantul de azil este un cetăţean străin minor neînsoţit, Inspectoratul General pentru Imigrări va sesiza autoritatea competentă pentru protecţia copilului în a cărei rază teritorială este situat centrul de cazare unde urmează să fie depusă cererea de azil, în vederea declanşării procedurii de numire a unui reprezentant legal. Reprezentarea legală a minorului neînsoţit, odată stabilită, continuă să opereze şi pe perioada în care acesta beneficiază de protecţie internaţională în România, mai prevede proiectul de act normativ supus dezbaterii publice. De asemenea, Inspectoratul General pentru Imigrări va trebui să ia măsuri cât mai curând posibil pentru depistarea familiei minorului neînsoţit, protejând în acelaşi timp interesul superior al acestuia.