Conform unui nou studiu, chiar și un conflict nuclear relativ restrâns, regional, ar avea efecte catastrofale asupra climei, declanșând o răcire la nivel global, afectând puternic stratul de ozon și provocând secete pe o perioadă de peste 10 ani. Concluziile acestui studiu cheamă la renunțarea la arsenalul nuclear de peste 17.000 de arme nucleare existente în lume, în prezent.

În perioada Războiului Rece, izbucnirea unui război nuclear total între cele două superputeri, SUA și URSS, ar fi însemnat distrugerea completă a Pământului, iar această amenințare a menținut balanța puterii în echilibru. O consecință a unui război nuclear total între SUA și URSS ar fi fost intrarea în așa-numita iarnă nucleară, exploziile nucleare ar fi incendiar vaste regiuni ale planetei, iar fumul, cenușa și praful rezultate ar fi blocat lumina solară timp de mai multe săptămâni, rezultatul fiind o răcire bruscă și considerabilă a climei. Oamenii care ar fi scăpat atacului direct cu arme nucleare, ar fi urmat să moară fie din cauza expunerii la radiații, fie de foame, din cauza compromiterii recoltelor.

Alte studii realizate anterior estimau că temperaturile globale vor reveni la valorile dinaintea atacurilor nucleare după aproximativ 10 ani, însă conform acestui ultim studiu, perioada de răcire a climei terestre s-ar prelungi vreme de cel puțin 25 de ani. Concluziile acestei simulări realizate cu cele mai bune mijloace tehnice din prezent indică faptul că se poate ajunge la o foamete postnucleară mondială chiar și dacă se folosesc doar 100 dintre armele nucleare cu cea mai slabă capacitate. În prezent, în întreaga lume se află aproximativ 17.000 de arme nucleare, majoritatea cărora sunt mult mai puternice decât cele 100 folosite în simulare.