Lume, lume, nu mai mâncaţi mere, pere, c-a intrat holera-n sat! Institutul Naţional de Statistică (INS) se pregăteşte să zăpăcească pe picior mare oareşce fonduri publice pentru proiectul „Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice de măsurare a performanţelor administrative - baze de date, metodologii, instrumente de modernizare şi standardizare a tehnicilor de raportare statistică şi de caracterizare a performanţelor administraţiei publice“. Probabil că proiectul este pe atât de rău pe cât sună titulatura. În cuvinte mari, „în urma unui dialog iniţiat cu reprezentanţii administraţiei publice locale şi centrale, a fost identificat un prim set de indicatori de performanţă, necesari proiectării şi implementării componentei statistice a proiectului, care vor constitui suport pentru autorităţile publice locale şi centrale în fundamentarea diferitelor strategii, programe şi politici publice de dezvoltare la nivel local şi pentru evaluarea rezultatelor”. Întreaga expunere de motive debordează de cuvinte şi structuri lingvistice de genul „instrument esenţial”, „deservesc responsabilizării”, „arii informaţionale de interes”, „îmbunătăţirea capacităţii administrative”, „platformă tehnologică”, etc...

Practic, INS a organizat zece seminarii regionale şi 11 mese rotunde cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi centrale, în centrele celor opt regiuni de dezvoltare şi la sediul institutului, reunind peste 800 de participanţi. Pe româneşte, cum compari o primărie de pe litoral care administrează şi staţiuni turistice şi care are încasări, ca şi eficienţă administrativă, cu una de la Văscăuţii din deal, cu trei bunici speriate care abia reuşesc să plătească impozitul pentru terenul de sub gardul curţii. Sperăm ca măcar 10% dintre participanţi să fi înţeles ceva din ce presupunem că au „polologat” statisticienii de la INS la seminariile cu pricina. La fel de mult sperăm ca, dacă tot or să se cheltuiască miliardele, rezultatul să nu fie cel de la recensământul populaţiei. Vă amintiţi probabil celebra cercetare sociologică care nu a ieşit taman exact, cum îi stă bine unei statistici, şi care, pe fondul unei viteze de execuţie a studiului care frizează retardul, a permis menţinerea în funcţia de preşedinte a numitului Traian Băsescu. Asta pentru că populaţia României în momentul referendumului era cu MULT mai mică decât cea din acte. Deci, până la urmă, nu era chiar holeră. Mai degrabă ciumă.