Moartea preşedintelui Saparmurat Niazov a creat o atmosferă de stupefacţie, incertitudine şi îngrijorare în fosta republică sovietică din Asia Centrală. Majoritatea turkmenilor nu au cunoscut niciun alt lider în afară de Saparmurat Niazov, decedat la vîrsta de 66 de ani. Acesta fusese desemnat în anul 1985 în fruntea Partidului Comunist Turkmen, conducînd ţara într-un mod autoritarist timp de 21 de ani. Ca reacţie la anunţul morţii sale, autorităţile au anulat toate ceremoniile prevăzute pentru noul an, iar decoraţiile instalate în Aşabad au fost demontate în contextul doliului de şapte zile.

Presa scrisă a suspendat publicările, iar televiziunea publică difuzează doar muzică funebră. Deşi atmosfera de pe străzi este calmă, oamenii sînt emoţionaţi de moartea unui lider care părea un simbol nemuritor. Consiliul de Securitate din Turkmenistan şi Guvernul de la Aşabad s-au reunit în sesiune extraordinară pentru a-l numi pe vicepremierul Gurbanguli Berdimuhammedov în funcţia de preşedinte interimar.

Moartea neaşteptată a preşedintelui turkmen, survenită în urma unui infarct, reprezintă un risc pentru securitatea energetică a Europei, iar o posibilă luptă pentru putere ar putea declanşa o nouă criză a gazelor. Autointitulatul Turkmenbaşi, "tatăl turkmenilor", nu a desemnat un succesor la conducerea ţării, stat ce intenţiona să majoreze exporturile de gaze pentru a sprijini grupul rus Gazprom să acopere un sfert din consumul european. Se anticipează o luptă aprigă pentru putere, ce ar putea avea loc între forţele pro-ruse şi pro-americane. Gazele vor deveni principala monedă de schimb. Pe termen scurt nu se întrevăd probleme în privinţa livrărilor către Rusia, dar pe termen mediu ar putea deveni un coşmar. În urma conflictului din urmă cu un an dintre Rusia şi Ucraina referitor la preţul gazelor, Gazprom livrează gaze naturale din Turkmenistan către Ucraina, obligînd statul din Asia Centrală să accepte tariful redus solicitat de autorităţile de la Kiev. În acest caz, Ucraina ar trebui să ceară Gazprom să acopere un deficit de 41 de miliarde de metri cubi de gaze, redeschizînd un subiect care a condus la declanşarea crizei din luna ianuarie, cînd Gazprom a sistat, temporar, livrările către Europa. Reprezentanţii Gazprom au refuzat să comenteze decesul preşedintelui Niazov.

Turkmenistanul a livrat în acest an Ucrainei, prin intermediul Gazprom, circa 40 de miliarde de metri cubi de gaze, iar compania rusă speră ca exporturile turkmene să ajungă anul viitor la 60-70 miliarde de metri cubi şi la 70-80 miliarde de metri cubi anual între 2009-2028, pentru a-şi proteja resursele proprii. Prin contrast, Germania a consumat anul trecut 86 miliarde de metri cubi de gaze, iar Statele Unite 633 miliarde de metri cubi. Saparmurat Niazov urmărea construcţia unei conducte de gaze către India, care să traverseze Afganistanul şi Pakistanul şi a unui alt gazoduct către China. Turkmenistanul are rezerve de 2.900 miliarde de metri cubi de gaze naturale, potrivit unui raport asupra energiei mondiale realizat de grupul BP, dar experţii consideră că acestea ar putea fi mai mari. Preşedintele turkmen anunţa, luna trecută, că ţara are rezerve 7.000 de miliarde de metri cubi de gaze şi a informat Parlamentul că experţii străini au evaluat resursele totale de hidrocarburi la un echivalent de 45.440 miliarde de metri cubi. Chiar dacă aceste date nu reflectă realitatea, Turkmenistanul rămîne statul central-asiatic cu cele mai mari rezerve de gaze.

La rîndul său, presa rusă a relatat, vineri, despre o serie "de zvonuri privind moartea violentă" a preşedintelui turkmen, menţionînd că este posibil ca acesta să fi fost otrăvit.

Cotidianul "Vremia Novostei", care a citat "surse" de la Aşabad, a relatat în legătură cu o serie de "zvonuri potrivit cărora Niazov ar fi fost otrăvit şi ar fi decedat cu cîteva zile înainte de anunţul privind moartea sa". Avînd în vedere că "nicio persoană nu va putea stabili data şi cauzele exacte ale morţii sale, sîntem obligaţi să avem încredere în comunicatul oficial", a precizat cotidianul, care a reamintit declaraţiile recente ale medicilor germani ce îl îngrijeau pe preşedintele turkmen, potrivit cărora acesta era "într-o formă fizică excelentă". "Rapiditatea cu care elita turkmenă a rezolvat problema succesiunii lui Niazov, chiar dacă temporar, pare de asemenea bizară. La fel este şi faptul că succesorul lui Niazov nu este cel căruia i-ar fi revenit această funcţie potrivit Constituţiei", a conchis la rîndul său "Kommersant". Gurbanguli Berdimuammedov, care a ocupat pînă în prezent funcţia de prim-vicepremier, a fost numit în funcţia de preşedinte interimar. Această funcţie ar fi trebuit să revină, potrivit Constituţiei, preşedintelui Parlamentului, Ovezgeldi Ataiev.