SUCCES MILITAR Secretarul american al Apărării, Leon Panetta, a lăudat mai multe ţări europene mici, printre care România, pentru implicarea lor în campania din Libia. În prima sa vizită în Europa de la învestirea în funcţie, fostul şef al CIA a afirmat că mai multe ţări europene mici au făcut eforturi dincolo de limitele lor în timpul campaniei aeriene din Libia. „Danemarca, Norvegia şi Belgia împreună au distrus la fel de multe ţinte ca Franţa”, a afirmat acesta. Leon Panetta şi-a continuat apoi elogiile pentru România, Bulgaria şi Canada. Decizia NATO de a încheia campania din Libia depinde de patru condiţii, a consideră secretarul american al Apărării. În primul rând, NATO aşteaptă rezultatul luptelor pentru oraşul Sirt, fieff-ul forţelor pro-Gaddafi. În al doilea rând, NATO vrea să se asigure că forţele loialiste nu mai pot ataca civilii, apoi că Muammar Gaddafi nu mai exercită niciun control şi că forţele rebele sunt capabile să asigure securitatea în întreaga ţară.

Ieri, la reuniunea de la Bruxelles, s-a anunţat că sistemul NATO de apărare antirachetă din Europa ar urma să devină operaţional în 2018. În replică, Rusia a avertizat că ar putea suspenda cooperarea cu SUA privind scutul antirachetă din Europa, deoarece administraţia de la Washington ia decizii fără a lua în calcul opiniile părţilor interesate. Ministerul rus al Afacerilor Externe şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu desfăşurarea de crucişătoare americane în Spania, ce consolidează potenţialul balistic al SUA în Europa, şi a ameninţat că va înceta cooperarea în domeniul scutului antirachetă. Ministerul a criticat SUA pentru că iau decizii importante fără „o discuţie colectivă”. Turcia, România, Polonia, Cehia şi Olanda au convenit deja să găzduiască elemente ale sistemului antirachetă. Sporirea potenţialului militar al NATO este principalul obiectiv al Alianţei pentru următorii ani, a anunţat secretarul general Anders Fogh Rasmussen, relatează RIA Novosti. Acesta s-a referit, mai ales, la drone, la mijloacele moderne de recunoaştere şi la armele de mare precizie de care dispun SUA. În opinia sa, este necesară promovarea utilizării acestor echipamente în ţările din Alianţă.

NOI BAZE MILITARE RUSEŞTI Preşedintele rus Dmitri Medvedev a promulgat acordurile cu Abhazia şi Osetia de Sud privind desfăşurarea unor baze militare ruseşti pe teritoriile acestora. Documentele prevăd menţinerea bazelor militare pe o perioadă de 49 de ani, cu posibilitatea prelungirii termenului la fiecare 15 ani. Acordurile fixează normele de funcţionare a bazelor pentru apărarea suveranităţii şi securităţii Federaţiei Ruse, ale republicilor Abhazia şi Osetia de Sud. Documentele reglementează şi zborurile aeronavelor ruseşti, circulaţia flotei militare, a navelor militare auxiliare, a transportului terestru. Totodată, preşedintele Medvedev l-a primit ieri pe noul preşedinte abhaz Aleksandr Ankvab, căruia i-a promis „susţinere în toate domeniile pentru poporul frate abhaz”.

Rusia şi Georgia s-au confruntat în august 2008 într-un război fulger pentru controlul Osetiei de Sud. Moscova a recunoscut ulterior independenţa celor două enclave georgiene. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a negociat un acord de încetare a focului pentru a pune capăt războiului ruso-georgian, care, după cum reclamă Georgia, nu este aplicat de Rusia. Trupele ruseşti staţionează în apropiere de capitala georgiană, în ciuda acordului ce prevede retragerea lor. Rusia chiar şi-a consolidat prezenţa sa militară în regiune amplasând baze militare pe cele două teritorii separatiste.