”Talibanii sînt în prezent mai violenţi şi mai bine organizaţi decît în ultimii ani”, a declarat, joi, şeful Statului Major Interarme al SUA, amiralul Michael Mullen, avertizînd în privinţa luptelor foarte dificile la care se aşteaptă occidentalii în Afganistan. Amiralul Mullen a declarat că următoarele 18 luni vor fi cruciale pentru stabilizarea Afganistanului şi a dat asigurări că operaţiunea lansată la începutul lunii iulie de forţele americane îşi va arăta primele roade. Amiralul a afirmat că odată cu operaţiunea americană lansată în regiunea Helmand (4.000 de puşcaşi marini începînd cu 2 iulie) căreia i se alătură ofensiva britanică (3.000 de militari de la 23 iunie), numărul trupelor este suficient pentru a menţine controlul asupra zonelor cucerite de la talibani. ”Această operaţiune a început doar de cîteva zile, dar avem suficiente forţe acolo pentru a ocupa teritoriul pentru ca talibanii să nu se mai întoarcă, dar aceasta este chiar la început şi va dura ceva timp. Principalul obiectiv al acestora este de a asigura securitatea afganilor, dar vor avea loc lupte foarte dificile, pentru a duce la capăt această misiune. Trebuie să asigurăm securitatea şi să antrenăm forţele de securitate afgane ca acestea să asigure securitatea cît mai repede posibil, pentru a exista o continuitate. Pe parcursul următoarelor 12 sau 18 luni, trebuie să începem cu adevărat să inversăm tendinţa. Violenţele s-au intensificat, nivelul securităţii s-a diminuat pentru cetăţenii afgani, iar aceştia sînt în prezent mult mai îngrijoraţi în privinţa viitorului lor”, a conchis el.

Secretarul american de Stat, Hillary Clinton, şi-a arătat deschiderea faţă de talibanii care sînt pregătiţi să renunţe la violenţe, susţinînd oferta de dialog înaintată de preşedintele afgan, Hamid Karzai. Hillary Clinton nu este primul oficial american care să le întindă mîna talibanilor: într-un interviu acordat la începutul lunii martie cotidianului ”New York Times”, preşedintele Barack Obama a lăsat să se înţeleagă că ţara sa ar putea demara negocieri cu anumiţi talibani. Făcînd referire la succesul strategiei americane din Irak, ce a constat în aducerea insurgenţilor sunniţi la masa negocierilor şi îndepărtarea acestora de reţeaua al-Qaida, Obama a precizat că ar putea exista ocazii similare în Afganistan şi în regiunea pakistaneză. Strategia din Irak a fost concepută de generalul David Petraeus, pe atunci comandant al forţelor americane.

Preşedintele afgan, Hamid Karzai, care s-a declarat mulţumit de aceste declaraţii, a anunţat luni că va demara negocieri de pace cu talibanii în cazul în care va fi reales în cadrul alegerilor din toamnă. Membru al etniei pashtun, principala din ţară şi căreia îi aparţin talibanii, şi născut în regiunea Kandahar, care a fost capitala regimului taliban, Hamid Karzai a încercat de mai multe ori în ultimii ani, fără să reuşească, să discute cu rebelii. Aceştia nu au acceptat niciodată să acorde sprijin Guvernului Karzai, refuzînd să depună armele şi să întrerupă lupta împotriva trupelor internaţionale.

Militarul care a contestat legitimitatea lui Obama nu va fi mobilizat în Afganistan

Cererea maiorului în rezervă Stefan Frederick Cook, care a refuzat să meargă în Afganistan, unde, în opinia sa, ar comite o crimă de război acţionînd la comanda lui Barack Obama, pe care nu-l consideră cu adevărat preşedinte, a fost aprobată. O purtătoare de cuvînt a armatei, colonelul Maria Quon, a declarat că maiorul Cook nu mai este aşteptat să se prezinte la baza aeriană McDill din Florida, în vederea mobilizării pentru serviciul activ. Cook a depus săptămîna trecută o cerere într-un tribunal federal prin care solicita o suspendare a ordinului de mobilizare, prin intermediul avocatei sale, Orly Taitz. Aceasta, care a contestat legitimitatea lui Obama şi în alte tribunale, şi-a întemeiat cererea arătînd că clientul ei, Cook, crede că Obama nu s-a născut în SUA şi, ca atare, nu poate fi ales în funcţia de comandant suprem al forţelor armate ale SUA.