Studii secrete realizate de Departamentul Apărării din SUA pun la îndoială eficacitatea actualei amplasări a scutului antirachetă pe teritoriul european în cazul unui război cu Iranul. Elemente ale scutului se află, conform planurilor actuale, şi în România. Oficiali de la vârful armatei americane consideră însă că problemele identificate pot fi depăşite şi că se va merge înainte, conform programului adoptat, informează Fox News. Dar soluţiile pe care le avansează ar putea fi dificile, una dintre posibilităţi fiind deja exclusă, ea nefiind viabilă din punct de vedere tehnic. O altă posibilitate ar fi relocarea interceptorilor de rachete din Polonia şi posibil şi din România, pe nave poziţionate în Marea Nordului. Aceasta ar fi însă o soluţie \"explozivă\" din punct de vedere diplomatic, comentează sursa citată. Aceste noi studii sunt ultimele care ridică probleme serioase în legătură cu planul american, în valoare de multe miliarde de dolari, după ce critici la fel de importante au fost aduse anterior şi pe alte planuri. Republicanii au criticat decizia administraţiei Obama spunând că a fost o decizie luată în pripa, pentru a calma Rusia. Dar şi Rusia a criticat în repetate rânduri actualul amplasament al scutului, susţinând că dovedeşte intenţii agresive la adresa sa. De asemenea, o serie de rapoarte guvernamentale sau ştiintifice au pus la indoială funcţionalitatea actualului amplasament. În timp ce armata americană se confruntă cu tăieri uriaşe de buget, noile studii ar putea determina Congresul SUA să îşi reconsidere poziţia faţă de acest proiect care prevede cheltuirea a miliarde de dolari pe un sistem care s-ar putea să nu îşi atingă niciodată scopurile iniţiale. Aceste noi studii, clasificate, au fost prezentate pe scurt în cadrul unui briefing pentru congresmenii americani de către Government Accountability Office (GAO), zonă a legislativului care nu este partizană politic şi se ocupă de audit şi investigaţii. Rezumatul nu a fost clasificat şi a putut fi consultat de jurnaliştii de la Associated Press. Reprezentanţii armatei americane au refuzat, chiar şi sub protecţia anonimatului, să ofere mai multe detalii, spunând că informaţiile sunt clasificate. De asemenea, ei au refuzat sa precizeze care sunt concluziile la care s-a ajuns.