Preşedintele american, Barack Obama, a făcut din relansarea relaţiilor cu Rusia o prioritate a politicii sale externe, provocînd îngrijorare în Europa Centrală şi de Est, că SUA vor sacrifica sprijinul faţă de fostele state sovietice. În iulie, un grup de foşti lideri din Europa Centrală şi de Est, printre care Vaclav Havel şi Lech Walesa, au transmis preşedintelui Obama o scrisoare deschisă, exprimîndu-şi îngrijorarea profundă faţă de viitorul democraţiei în regiune. În opinia acestora, ”Rusia pretinde o poziţie privilegiată în stabilirea politicii noastre în domeniul securităţii. Se foloseşte de mijloace economice evidente sau disimulate, de la blocade energetice la investiţii motivate politic, mită şi manipulare mediatică pentru a-şi promova interesele şi a provoca orientarea pro-occidentală a regiunii”, se arată în mesaj.

R. Moldova este printre ultimele redute în care Rusia încearcă să îşi restabilească influenţa, în timp ce statele occidentale încearcă să promoveze democraţia. Moscova a promis Guvernului comunist un ajutor de 500 de milioane de dolari, iar la scurt timp, preşedintele Vladimir Voronin a criticat Programul Parteneriatului Estic al UE. Influenţa Kremlinului se simte şi în mediul economic, companii controlate de statul rus şi oligarhi cu legături cu Kremlinul sufocînd companiile moldovene, 75% din presa locală fiind în proprietate rusă şi promovînd propaganda rusă, potrivit economistei Tatiana Laruşin. Însă, pîrghia cea mai puternică a Kremlinului faţă de Chişinău rămîne conflictul cu regiunea separatistă pro-rusă Transnistria. În opinia fostului deputat rus Vladimir Rijkov, eforturile lui Obama în vederea reconcilierii cu Moscova sînt importante, dar vizita sa la Moscova nu a avut efectul scontat. Nu a existat niciun progres, proziţiile faţă de aproape toate problemele au rămas în principiu aceleaşi. Acest lucru îngrijorează statele din regiune, care se tem că după criza gazului de la începutul anului şi războiul din Georgia, următoarea intervenţie în forţă a Rusiei va fi în Ucraina, unde alegerile prezidenţiale din ianuarie vor hotărî direcţia către care se va orienta statul în viitor.

O întîlnire între preşedinţii rus şi american, Dmitri Medvedev şi Barack Obama, va avea loc la 23 septembrie, la New York, a declarat, marţi, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în cursul unei conferinţe de presă. Cei doi preşedinţi se vor întîlni cu ocazia reuniunii Adunării Generale ONU din 23 septembrie, pentru a analiza bilanţul negocierilor privind limitarea forţelor ofensive strategice, a precizat şeful diplomaţiei ruse.

Laura Bush salută demersurile lui Barack Obama în calitate de preşedinte

Fosta Primă Doamnă a lăudat demersurile noului preşedinte al SUA, disociindu-se de numeroşi republicani şi afirmînd că liderul american are o misiune foarte dificilă, în condiţii extrem de nefavorabile, relatează CNN. Cu prilejul unei reuniuni a ONU la Paris, unde a promovat educaţia la nivel global, Laura Bush a abordat mai multe aspecte ale politicii americane, de la adaptarea lui Michelle Obama la Casa Albă, pe care o apreciază pentru că a reuşit să o transforme într-un cămin pentru familia ei, la atitudinea fostului vicepreşedinte american, Dick Cheney, de apărare a politicilor soţului ei şi situaţia din Afganistan. Laura Bush şi-a exprimat dezacordul faţă de etichetarea lui Obama drept socialist şi polarizarea puternică a politicii americane contemporane. Ea a recunoscut totodată că soţul ei nu a reuşit să realizeze reconcilierea cu democraţii după ce a fost ales preşedinte, după cum procedase cînd a fost ales guvernator al statului Texas. Deşi şi-a exprimat convingerea că soţul său va rămîne în amintirea poporului drept o persoană care a luptat pentru libertatea şi securitatea ţării, ea a recunoscut că este îngrijorată de situaţia din Afganistan.