Fundamentaliştii talibani care luptă împotriva forţelor americane în Afganistan au ironizat oprirea parţială a activităţii statului federal american, acuzând clasa politică din Washington că „suge sângele propriului popor”. „Americanii ar trebui să realizeze că oamenii politici se joacă cu viitorul lor, precum şi cu cel al ţărilor oprimate, pentru a servi unor interese anume”, scriu rebelii într-un comunicat publicat în limba engleză, marţi seara, pe site-ul lor de internet. Acest text descrie cu multe detalii consecinţele paraliziei bugetare a administraţiei americane, evocând închiderea muzeelor, a Statuii Libertăţii şi a parcurilor naţionale. „Cine seamănă vânt culege furtună”, comentează insurgenţii pe tonul pe care îl adoptă frecvent pentru a critica americanii sau Guvernul afgan. „În loc să sugă sângele propriului popor, oficialii politici americani ar trebui mai degrabă să îşi consacre eforturile păcii”, adaugă rebelii, care conduc o insurgenţă violentă în Afganistan, unde comit atentate, asasinate sau răpiri.

PRIMA FEMEIE LA CONDUCEREA FED Preşedintele american, Barack Obama, a nominalizat-o ieri pe Janet Yellen la conducerea Băncii Centrale americane (Fed), ea fiind prima femeie care ar putea să ocupe acest post. Obama a anunţat nominalizarea la reşedinţa Executivului american, în cadrul unui eveniment la care a participat şi Ben Bernanke, actualul preşedinte al Fed. Yellen, în vârstă de 67 de ani, vicepreşedinta Fed din 2010, este favorită pentru post după retragerea lui Larry Summers, actualul număr 2 din ierarhia Băncii, un fost consilier principal pe probleme economice al lui Obama. Vizat de critici şi de opoziţia unor congresmeni democraţi - Congresul urmând să aprobe opţiunea preşedintelui la Fed -, Summers s-a retras pe 15 septembrie, apreciind că procesul de confirmare va fi prea dur. Obama a declarat că Summers, dar şi Yellen sunt înalt calificaţi pentru a-l înlocui pe Bernanke. Preşedintele şi-a apărat dorinţa de a nominaliza femei în posturi de rang înalt în administraţie, aşa cum a procedat în cazul Curţii Supreme, unde le-a propus pe Sonia Sotomayor în 2009 şi pe Elena Kagan în 2010. Nominalizarea lui Janet Yellen are loc într-un moment economic crucial pentru SUA, în contextul unui blocaj asupra bugetului în Congres, care a paralizat administraţia centrală de la 1 octombrie, dar şi în contextul în care plafonul datoriei americane este necesar să fie crescut până la 17 octombrie, în vederea evitării unei intrări în incapacitate de plată.

PERICOL MONDIAL Modificarea direcţiei politicii monetare a Fed ar putea pune în pericol stabilitatea financiară la nivel mondial, prin creşterea costurilor de finanţare în anumite state emergente, estimează FMI într-un raport publicat ieri. Rezerva federală americană se apropie de momentul în care va pune capăt programului de relaxare cantitativă, un program prin care a injectat lunar 85 de miliarde de dolari în economia americană, prin achiziţia de obligaţiuni, în ideea de a stimula creşterea economică şi a reduce dobânzile. În raportul său privind stabilitatea financiară globală, FMI apreciază că o reducere lină a achiziţiilor de obligaţiuni efectuate de Fed ar putea să fie dificilă, în condiţiile în care atât dobânzile, cât şi volatilitatea de pe piaţă sunt în creştere. „Acest proces va fi fără precedent şi complex”, a declarat Jose Vinals, directorul departamentului pentru pieţe internaţionale al FMI.

CIA, LA MUNCĂ Agenţia Centrală americană de Informaţii a început de ieri să recheme la serviciu membrii personalului consideraţi indispensabili, în contextul în care blocajul bugetar se prelungeşte în SUA, a anunţat John Brennan, directorul CIA. Persoanele chemate la muncă sunt cele ale căror servicii sunt necesare în vederea culegerii de informaţii străine, analizei surselor de toate provenienţele, acţiunii secrete şi contraspionajului. „Păstrarea personalului nostru la niveluri atât de reduse, ca săptămâna trecută, ar fi periculoasă pentru securitatea vieţilor oamenilor şi pentru protecţia proprietăţii”, a declarat Brennan. În plus, nu se garantează că CIA va putea plăti angajaţii pe perioada crizei, se arată în comunicat. Pentagonul a anunţat încă de sâmbătă că urma să înceapă să recheme cea mai mare parte a angajaţilor trimişi în şomaj tehnic.

ALEŞI ARESTAŢI Zeci de persoane, inclusiv opt aleşi americani, au fost arestate marţi, în cursul unei manifestaţii la Washington, prin care cereau Congresului o reformare a imigraţiei. Aceste evenimente au determinat Casa Albă să îndemne congresmenii să ajungă la un compromis cât mai rapid şi să reconstruiască sistemul de imigraţie care a eşuat în SUA, permiţând reformei - în prezent blocată în Congres - să fie adoptată de Camera Reprezentanţilor. Anterior, zeci de manifestanţi care blocau un bulevard la nivelul Capitoliului, sediul Congresului american, au fost arestaţi de Poliţie. Manifestanţii cer Congresului să aprobe cât mai rapid reforma care va permite celor aproximativ 11 milioane de imigranţi fără documente - dintre care şapte milioane sunt mexicani - instalaţi în SUA să obţină un statut provizoriu, prin intermediul eliberării unor documente. Senatul, controlat de democraţi, a adoptat reforma în iunie, dar Camera Reprezentanţilor, dominată de adversarii republicani ai preşedintelui Obama, lucrează la propria versiune. Numeroşi republicani consideră textul Senatului prea permisiv. Manifestaţia de marţi a fost, însă, eclipsată atât de blocajul bugetar în curs, cât şi de ameninţarea ca plafonul datoriei americane să nu fie mărit înainte de 17 octombrie, în vederea evitării unei intrări în incapacitate de plată a primei economii la nivel mondial.