Extremiştii din cadrul Statului Islamic (SI) au capturat cel mai mare baraj din Irak, situat la nord de Mosul, şi controlează astfel aprovizionarea cu apă şi electricitate a unei zone vaste. Informaţia a fost confirmată de Bachar Kiki, şeful consiliului provincial din Ninive, a cărui capitală este Mosul, ocupat de extremişti la începutul lunii iunie. Barajul de pe fluviul Tigru, situat pe malul sudic al Lacului Mosul, la circa 50 de kilometri nord de oraş, furnizează apă şi electricitate în cea mai mare parte a regiunii şi este indispensabil irigării unor vaste zone agricole din provincia Ninive. Încă din 2007, ambasadorul american Ryan Crocker şi comandantul forţelor americane în Irak David Petraeus au avertizat cu privire la consecinţele unei catastrofe ce ar viza acest baraj, afirmând că riscă să se prăbuşească. Dar Mosul este fief-ul insurgenţilor din Irak şi barajul este important pentru economia SI şi dorinţa sa de a construi un stat islamic. SUA nu va accepta această ipoteză decât dacă nu va mai avea mijloace de a o combate, așa că ieri au fost bombardate poziții de artilerie ale SI care amenințau personalul american cu baza la Erbil, în Kurdistanul irakian.

Pentagonul a anunțat ieri că la acest raid aerian au participat două avioane F/A-18, care au lansat bombe de 250 de kilograme asupra unei unități mobile de artilerie a grupării jihadiste lângă localitatea Erbil. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, amiralul John Kirby, a menționat că rebelii au folosit respectivele piese de artilerie pentru a bombarda pozițiile trupelor kurde care apără localitatea Erbil, unde se află un consulat american. În nordul Irakului, zeci de mii de creștini și de yazidiți au fost siliți să se refugieze din fața avansării extremiștilor suniți. Yazidiții, o comunitate kurdofonă preislamică considerată de jihadiști ca „adoratoare a diavolului”, au fost respinși ca într-o capcană, fără apă și fără hrană, în zona deșertică din jur. Pentru a veni în ajutorul minorităților amenințate, SUA și Marea Britanie vor parașuta din nou provizii, după ce Pentagonul a anunțat primele parașutări de hrană și apă în cursul serii de joi. Totodată, Agenţia Federală a Aviaţiei a interzis de vineri avioanelor comerciale americane să survoleze Irakul, unde SUA au efectuat primele atacuri aeriene împotriva extremiştilor. Irakul se află pe drumul folosit de avioanele ce efectuează curse între Europa şi Orientul Mijlociu sau Asia. Turkish Airlines, una dintre principalele companii care efectuează curse spre Irak, şi-a întrerupt deja zborurile spre cel mai important oraş din Kurdistanul irakian.

Președintele Barack Obama a autorizat de joi armata americană să efectueze atacuri aeriene în Irak pentru a proteja populația creștină, care a fost nevoită să părăsească în masă localitățile cucerite de islamiști, și pentru a preveni un genocid, zeci de mii de creștini și de yazidiți fiind izolați în prezent într-o zonă deșertică, fără apă și fără hrană. Liderul de la Casa Albă i-a avertizat pe islamiști că, dacă avansează către Erbil, aviația militară americană îi va ataca.

Gruparea Statul Islamic, foarte activă și în războiul civil din Siria, a lansat la începutul lunii iunie o puternică ofensivă, cucerind teritorii întinse și obligând armata acestei țări să se retragă până aproape de capitala Bagdad. Ulterior, a proclamat un califat ce cuprinde zonele pe care le controlează în Siria și Irak, iar în ultimele zile a cucerit mai multe orașe din Kurdistanul irakian, care după retragerea trupelor guvernamentale fuseseră preluate sub control de unitățile peshmerga, așa-numita armată a kurzilor irakieni. În noaptea de miercuri spre joi jihadiștii au cucerit cel mai mare oraș creștin din Irak, Qaraqosh, o sută de mii de creștini din această localitate fiind nevoiți să o părăsească, ulterior Statul Islamic preluând sub control și cel mai mare baraj al acestei țări, acela de la Mosul, oraș pe care l-au cucerit din 10 iunie.

Semn al vastei mobilizări internaționale, Consiliul de Securitate al ONU s-a declarat scandalizat de avansarea jihadiștilor, în cursul unei reuniuni convocate de urgență în noaptea de joi spre vineri la New York. Cele 15 țări membre ale Consiliului și-au exprimat sprijinul pentru oficialii de la Bagdad în lupta sa împotriva organizației Statul Islamic și au invitat comunitatea internațională „să susțină Guvernul și poporul Irakului, făcând tot posibilul pentru a ajuta și a ușura suferințele populației”.

Potrivit patriarhului caldeean Louis Sako, 100.000 de creștini au fost alungați fără nimic altceva decât hainele de pe ei după cucerirea Qaraqosh și a altor orașe din regiunea Mosul. Ca și Barack Obama, monseniorul Sako a afirmat că se teme de un genocid. La Roma, Papa Francisc a lansat un apel urgent comunității internaționale pentru a proteja populația alungată din nordul Irakului. Și Franța s-a declarat dispusă să-și aducă sprijinul forțelor angajate în lupta împotriva jihadiștilor în Irak, dar fără să precizeze natura acestui ajutor.