Ceea ce era anunţat cu multă severitate de oficialii americani ca o adevărată vânătoare de vrăjitoare pentru găsirea sursei care a deconspirat practicile de supraveghere a comunicaţiilor utilizatorilor de internet şi telefonie mobilă s-a terminat în mod neaşteptat. Un tânăr de 29 de ani, fost angajat al unui contractor folosit de CIA, a recunoscut public că este sursa care a dezvăluit publicaţiei ”The Guardian” informaţii confidenţiale privind programele de supraveghere. Numele lui Edward Snowden este acum pe buzele multora, fiind considerat de unii erou, de alţii, puţini dar cu influenţă, trădător. ”Nu am nicio intenţie să mă ascund, pentru că ştiu că nu am făcut nimic rău”, a declarat Edward Snowden într-un interviu de 12 minute publicat pe site-ul ”The Guardian”.

O LUME SUB SUPRAVEGHERE STRICTĂ Edward Snowden nu a absolvit facultatea, dar geniul său informatic l-a condus pe alt drum. A fost, patru ani, consultant al Agenţiei Naţionale pentru Securitate (NSA), ca angajat al mai multor companii subcontractante, ultima fiind Booz Allen Hamilton. Un deceniu a avut şi legături cu serviciile secrete americane. ”Doresc ca în centrul atenţiei să se afle documentele şi dezbaterea care cred că o generează în rândul oamenilor privind tipul de lume în care doresc să trăiască. Singurul meu obiectiv este de a informa oamenii despre ce se face în numele lor şi împotriva lor”, a arătat tânărul. Se află la Hong Kong, unde a ajuns din 20 mai, după ce a renunţat la postul de consultant al NSA în Hawaii, odată procurată informaţia şi copiate documentele făcute publice. Mizează pe legislaţia pentru protecţia şi integritatea omului şi a informaţiilor din Hong Kong, pentru a se apăra de extrădarea în SUA. Însuşi directorul serviciilor americane de informaţii, James Clapper, a cerut deschiderea investigaţiei, iar Edward Snowden riscă închisoarea, ani buni. ”SUNT GATA SĂ SACRIFIC TOTUL, PENTRU CĂ NU POT, ÎN SUFLETUL ŞI CONŞTIINŢA MEA, SĂ LAS GUVERNUL SUA SĂ DISTRUGĂ VIAŢA PRIVATĂ, LIBERTATEA INTERNETULUI ŞI LIBERTĂŢI ESENŢIALE PENTRU OAMENI DIN ÎNTREAGA LUME CU ACEST SISTEM ENORM DE SUPRAVEGHERE PE CARE ESTE PE CALE SĂ ÎL CONSTRUIASCĂ ÎN SECRET”, SPUNE EDWARD SNOWDEN.

PREA PUŢINE REZULTATE Dezvăluirile apărute în ”The Washington Post” şi ”The Guardian” au furnizat informaţii despre două programe secrete ale NSA. Primul se referă la colectarea cu începere din 2006 de la operatorul Verizon şi, foarte probabil, de la alţi operatori, a tuturor datelor de localizare şi apelare ale oricărui abonat, mai puţin conţinutul convorbirilor telefonice în SUA. Cel de-al doilea, numit PRISM, urmăreşte supravegherea constantă şi în timp real a comunicaţiilor electronice şi informaţiilor stocate de cetăţeni străini din afara SUA pe nouă mari reţele sociale şi servicii de email şi date din lume: Microsoft din 2007, Yahoo! din 2008, Google din 2009, Facebook din 2009, Paltalk din 2009, YouTube din 2010, AOL din 2011, Skype din 2011 şi Apple din 2012. Deocamdată, doar Twitter a scăpat şi în curând va fi extins şi la Dropbox.

Departamentul american de Justiţie a păstrat tăcerea de la începutul dezvăluirilor şi a refuzat orice comentariu, justificând ancheta în desfăşurare. Potrivit stenogramelor, printre cei care au apărat în Congresul american controversata lege PRISM, Dianne Feinstein, preşedinta Comitetului pentru Informaţii, a invocat că informaţiile obţinute prin supravegherea comunicaţilor au ajutat la pronunţarea de condamnări în două cazuri. Najibullah Zazi, un bărbat de origine afgană, stabilit în statul Colorado, care a pledat vinovat la acuzaţia de conspiraţie şi pregătire de atentate la New York. Şi David Headley a pledat vinovat pentru că a supravegheat ilegal un grup de jihadişti care apoi au atacat mai multe hoteluri şi alte ţinte din Mumbai, India, în 2008, omorând 164 de oameni.

ULTIMUL REFUGIU Ceea ce se va întâmpla cu Edward Snowden depinde de mai mulţi factori. Dacă SUA vor extrădarea sa din Hong Kong, trebuie mai întâi să îl pună oficial sub acuzare. Fostă colonie britanică, Hong Kong este parte a Chinei comuniste, dar are un guvern semiautonom. Iar acordul de extrădare cu SUA are câteva excepţii ce privesc crimele politice şi cazurile în care predarea unui criminal ar aduce prejudiciu apărării naţionale, afacerilor externe sau atingere politicilor de interes public. Ca ultim refugiu, Islanda este una din puţinele ţari din lume care oferă protecţie Wikileaks, un grup care facilitează publicarea de informaţii secrete sau sensibile de interes general. Însă o persoană poate cere azil şi protecţie în Islanda doar dacă se află pe teritoriul acestei ţări.