Oficiali americani au cerut, ieri, Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) să recunoască declaraţia de independenţă a Kosovo faţă de Serbia, dând asigurări că această decizie a stabilizat situaţia din Balcani. Declaraţia unilaterală de independenţă a încheiat un capitol turbulent din istoria Balcanilor de vest şi a adus stabilitate regiunii, a declarat şeful delegaţiei americane Harold Hongju Koh. Şi Rusia, principalul aliat al Serbiei, urmează să-şi exprime de asemenea poziţia privind legalitatea declaraţiei unilaterale de independenţă a provinciei Kosovo. Serbia, Kosovo şi 29 de state iau parte de la 1 decembrie la procedura orală în faţa CIJ, sesizată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la cererea Serbiei, care consideră Kosovo ca fiind provincia sa meridională. Reprezentanţii Serbiei au afirmat la 1 decembrie, la deschiderea audierilor, că declaraţia de independenţă a Kosovo este o provocare pentru ordinul juridic fundamentat pe principiul suveranităţii statelor şi încalcă suveranitatea teritorială a ţării. 63, inclusiv 22 dintre cele 27 de state membre ale UE, au recunoscut independenţa Kosovo, cu o populaţie de două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt de origine albaneză.

Presiunile la adresa Serbiei sunt în continuare mari. Oficialii de la Belgrad sunt presaţi să îşi prezinte scuzele pentru genocidul comis în Srebrenica în iulie 1995 astfel ca relaţiile de bună vecinătate să poată fi restabilite între Serbia şi Bosnia-Herţegovina. Fostul lider militar al sârbilor din Bosnia, Ratko Mladic, a fost acuzat de comiterea de genocid de către Tribunalul Penal Internaţional (TPI) pentru fosta Iugoslavie. În aprilie 2004, TPI a confirmat de asemenea în apel condamnarea pentru genocid a fostului general sârb bosniac Radislav Krstic. Sârbii bosniaci au fost susţinuţi în timpul războiului din Bosnia de regimul fostului preşedinte iugoslav, Slobodan Milosevic.

După aderarea Muntenegrului la NATO, Serbia va fi înconjurată complet de ţări membre ale UE şi NATO, iar oficialii de la Belgrad vor trebui să aleagă între o izolare şi mai mare şi intrarea în alianţele occidentale. Miniştrii Afacerilor Externe ai NATO au decis, la 4 decembrie, să includă Muntenegru în Planul de Acţiune pentru Aderare, ultima etapă înaintea aderării. Între timp, Serbia a anunţat că armata sa va depune eforturi pentru a deveni complet profesionistă în 2011 şi îşi va antrena ofiţerii în conformitate cu standardele NATO. Pentru NATO, Muntenegru nu prezintă în prezent importanţă strategică decât ca ultim element al accesului Serbiei la Marea Adriatică. Muntenegru este situat în strâmtoarea Otranto, ce permite accesul la Adriatică, însă celelalte ţări de pe ţărmul acesteia sunt membre ale NATO. Singura ţară din regiune pentru care Muntenegru are o importanţă strategică este Serbia, deoarece portul Bar, pe care Guvernul sârb încearcă să îl achiziţioneze, este singura legătură a autorităţilor de la Belgrad cu liniile maritime, după prăbuşirea Iugoslaviei.