O ALIANŢĂ INDISPENSABILĂ Administraţia Obama se pregăteşte pentru reduceri importante ale bugetului apărării, iar aliaţii europeni vor trebui să îşi asume responsabilităţi mai mari în cadrul NATO, a avertizat şeful Pentagonului Leon Panetta. Acordul recent privind plafonul de îndatorare obligă Pentagonul să îşi reducă bugetul cu 450 de miliarde de dolari în următorii zece ani, a declarat Leon Panetta la un eveniment organizat de centrul de reflecţie Carnegie Europe, înainte de reuniunea miniştrilor Apărării din statele NATO, de la Bruxelles. La fel ca predecesorul său Robert Gates, Leon Panetta a criticat faptul că cheltuielile Europei pentru apărare au scăzut cu mai mult de 2% pe an în ultimul deceniu.

La rândul său, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a subliniat ieri că operaţiunile militare aliate care au loc în prezent în Afganistan şi în Libia demonstrează faptul că Alianţa joacă un rol indispensabil în înfruntarea actualelor şi viitoarelor provocări de securitate. În Libia, aeronavele NATO au efectuat până acum 25.000 de zboruri, între care 9000 de misiuni de atac, de la începutul operaţiunii, în martie. Campania a scos însă la lumină divizări profunde în rândul aliaţilor: doar opt din 28 de membri au participat, mulţi dintre cei care au optat să nu participe manifestând temeri faţă de impactul pe care noua misiune l-ar putea avea asupra celei din Afganistan. În Afganistan, rebelii Taliban continuă să le dea de furcă trupelor NATO şi forţelor de securitate guvernamentale, deşi aceştia din urmă îi depăşesc numeric pe primii, într-o proporţie de 15 la 1. În Afganistan sunt angajaţi în prezent circa 130.000 de militari ai NATO şi peste 2700 de soldaţi aliaţi au murit de la începutul războiului.

SPANIA ADERĂ LA SCUTUL ANTIRACHETĂ După apelul administraţiei americane, Spania a anunţat că se va alătura proiectului NATO de apărare antirachetă. Premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero s-a prezentat la sediul NATO din Bruxelles pentru a da detalii la o conferinţă de presă cu secretarul general al Alianţei şi secretarul american al Apărării, Leon Panetta. Spania îşi va oferi baza navală din Rota, regiunea sudică Andaluzia. Până în prezent, Turcia, România, Polonia, Cehia şi Olanda au convenit deja să găzduiască elemente ale sistemului antirachetă, în ciuda opoziţiei vehemente a Rusiei. Cel mai pertinent motiv ar fi că dezvoltarea sistemului rus de apărare antiaeriană S-500 înregistrează întârzieri de cel puţin doi ani faţă de programul stabilit, a titrat ieri cotidianul “Izvestia”, citând o sursă din industria apărării. Primele prototipuri vor fi gata şi testate în 2015, în timp ce livrările către armata rusă ar putea începe, cel devreme, în 2017. O sursă din Ministerul rus al Apărării a confirmat că programul anunţat anterior de livrare a S-500 în 2015 este prea optimist şi că prototipurile ar fi trebuit deja să fie în teste pentru a-l respecta. S-500, un sistem de rachete de interceptare cu rază lungă de acţiune, ar urma să devină baza unui scut unificat de apărare aerospaţială pus la punct de Rusia. Sistemul ar urma să aibă o rază de acţiune de până la 600 de kilometri şi să poată intercepta, simultan, până la zece ţinte. Armata a cerut ca S-500 să poată intercepta rachete balistice, rachete de croazieră hipersonice şi intenţionează să comande cel puţin zece unităţi.