Secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, a cerut, ieri, aliaţilor europeni să nu excludă luarea unor decizii dure privind planurile de independenţă ale Kosovo. Aflată pentru o zi la Berlin, Condoleezza Rice a avut programate discuţii despre Kosovo în cadrul întîlnirii cu miniştrii de Externe ai Germaniei, Franţei şi Marii Britanii. Oficialul american a argumentat că este nevoie de o înţelegere clară şi o viziune comună referitoare la statutul Kosovo. ”Există unele riscuri în a continua să aşteptăm ceea ce trebuie făcut, şi anume rezolvarea statutului Kosovo. Cred, desigur, că ar fi bine să avem un rezultat al alegerilor din Serbia. Dar la un moment dat vom fi nevoiţi să luăm decizii dure, iar amînarea unor decizii dure nu face ca acestea să fie mai uşoare”, a adăugat Rice. Kosovo îşi va declara probabil independenţa curînd după alegerile prezidenţiale sîrbe, al căror al doilea tur se va desfăşura la începutul lunii viitoare. SUA şi majoritatea statelor UE sînt pregătite să recunoască independenţa Kosovo după declararea ei unilaterală.

Serbia, sprijinită de Rusia, se opune independenţei Kosovo, administrată de ONU din 1999, după bombardarea Serbiei de către NATO, pentru a împiedica uciderea şi purificarea etnică a albanezilor în războiul armatei sîrbe împotriva insurgenţilor. Germania împreună cu SUA şi alte ţări se tem de crearea unui vid periculos, dacă UE nu acţionează mai rapid în sensul recunoaşterii independenţei Kosovo, faţă de care unele state membre UE ca Grecia şi Cipru se opun. Rice s-a întîlnit la Berlin cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, după care s-a îndreptat către Davos, în Elveţia, pentru a susţine un discurs în cadrul Forumului Economic Anual. Întîlnirea cu Lavrov, prilej cu care s-au reunit miniştri din statele membre permanente ale Consiliului de Securitate şi din Germania, s-a concentrat pe încercarea de a ajunge la un acord privind o a treia rezoluţie ONU împotriva Iranului.

În acest context, Serbia s-a apropiat şi mai mult de Rusia, după ce ieri a încredinţat Rusiei un rol major în economia sa, aprobînd un acord cu Gazprom pentru cooperarea în domeniul industriei petrolului şi gazului. Acordul va permite semnarea contractelor pentru construirea unei conducte de gaz care să treacă prin sudul Serbiei şi a unui depozit de gaz subteran la Banatski dvor, dar şi vînzarea şi dezvoltarea companiei petroliere sîrbe, NIS. În decembrie, Gazprom a oferit 400 de milioane de euro pentru pachetul de 51% din acţiunile NIS, singura companie petrolieră publică din Serbia, angajîndu-se în acelaşi timp să investească 500 de milioane de euro. Gazprom promisese deja că va coopta Serbia în proiectul South Stream, care va transporta gaz rusesc spre Europa Centrală şi de Sud pe sub Marea Neagră. Un acord pentru trecerea conductei South Stream prin Bulgaria a fost semnat vineri, la Sofia, cu ocazia vizitei preşedintelui rus, Vladimir Putin. Aprobarea de către guvern a acestui proiect intervine într-un moment crucial pentru Serbia, între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale în care se confruntă pro-europeanul Boris Tadici şi ultranaţionalistul Tomislav Nikolici, rusofil care a cîştigat primul tur. Premierul sîrb, Voislav Koştuniţa, de sensibilitate naţionalistă, favorabil unei apropieri de Rusia, nu l-a susţinut pe Tadici în primul de tur de scrutin şi, potrivit unor informaţii de presă, ar fi condiţionat susţinerea acestuia în al doilea tur de semnarea acordului cu Gazprom. Serbia şi-a consolidat, în ultima vreme, legăturile politice şi economice cu Rusia, pe măsură ce Moscova şi-a declarat tot mai clar opoziţia pentru independenţa Kosovo.