NATO şi SUA sunt dispuse la un schimb de informaţii pe chestiunile legate de armele nucleare tactice din Europa, dar Alianţa îşi va păstra potenţialul nuclear, a declarat subsecretarul de Stat pentru Eurasia, Philip Gordon. SUA şi-au anunţat deja intenţia de a demara astfel de discuţii, subliniind că ele nu vor fi însă posibile decât cu participarea aliaţilor europeni. Luni, un oficial din cadrul Pentagonului a sugerat că strategia de apărare americană prezentată săptămâna trecută s-ar putea traduce printr-o scădere a numărului militarilor staţionaţi în Europa. ”Există patru brigăzi de luptă staţionate în Europa dar o parte parte din ele se află în altă parte. De circa zece ani, două dintre aceste brigăzi de luptă sunt în Afganistan”, a declarat oficialul, potrivit căruia, ”întrebarea este unde se vor întoarce acestea”. O brigadă de luptă este o unitate a forţelor terestre (US Army) formată din 3.500 de militari. Aproximativ 81.000 de militari americani se află în Europa, potrivit datelor Pentagonului din 30 septembrie 2011. Dintre ei, 43.000 aparţin US Army, iar 31.000 Air Force. În Germania se află cei mai mulţi militari americani (54.000), aceasta fiind urmată de Italia (11.000) şi Marea Britanie (9.000). Potrivit documentului ce prezintă noua strategie de apărare americană, prezenţa militară în Europa va evolua, dar nicio altă precizare nu a fost făcută. Cel puţin o brigadă de luptă staţionată în Europa va fi retrasă, a declarat un oficial din cadul Apărării.

Scutul antirachetă se va afla în centrul unei reuniuni a Consiliului Rusia-NATO ce va avea loc la Bruxelles, la 18 ianuarie, la nivel de şefi de Stat Major, a anunţat un oficial rus. Delegaţia rusă va fi condusă de Nikolai Makarov, prim-viceministru al Apărării şi şeful Statului Major. În octombrie, Makarov a calificat desfăşurarea scutului drept cea mai sensibilă chestiune din relaţiile NATO-Rusia. Rusia şi NATO au convenit să coopereze pe tema scutului, la summit-ul de la Lisabona din 2010, dar negocierile sunt în impas. La 23 noiembrie, Dmitri Medvedev a anunţat mai multe măsuri militare şi diplomatice în replică la desfăşurarea scutului în Europa. SUA vor progrese mai mari în discuţiile cu Rusia privind apărarea antirachetă, a declarat asistentul secretarului american de Stat, Philip Gordon. Rusia se opune vehement planurilor SUA de a desfăşura sisteme antirachetă în apropiere de graniţele sale, considerând mişcarea o ameninţare la adresa securităţii sale. NATO şi SUA insistă că scutul are ca unic scop să apere statele Alianţei de rachete lansate de Coreea de Nord şi de Iran şi că nu este orientat împotriva Rusiei.

AVERTISMENTE SUA au avertizat că ”noul centru subteran unde Iranul îmbogăţeşte uraniu reprezintă o nouă escaladare a încălcării rezoluţiei ONU”. Purtătoarea de cuvânt a Departamentului american de Stat, Victoria Nuland, a spus luni că înbogăţirea uraniului la Fordo, în apropiere de oraşul Qom, alimentează îndoielile privind intenţiile paşnice ale Teheranului. La Paris, Ministerul francez de Externe a avertizat că ”decizia Iranului obligă Franţa să înăsprească sancţiunile internaţionale şi să adopte, alături de partenerii europeni şi de toate ţările dornice, măsuri de o intensitate şi severitate fără precedent”. La rândul său, secretarul britanic de Externe, William Hague, a condamnat ”actul provocator care subminează şi mai mult afirmaţiile Iranului că programul său este complet civil”. Aceste declaraţii intervin după ce AIEA a confirmat că Teheranul a început să îmbogăţească uraniu la 20% la Fordo. O purtătoare de cuvânt a agenţiei ONU, Gill Tudor, a precizat că tot materialul nuclear de la centru rămâne sub supravegherea agenţiei. Potrivit analiştilor, îmbogăţirea la 20% reprezintă un pas important către fabricarea de uraniu pentru arme, dar Teheranul insistă că urmăreşte numai scopuri paşnice.

CRITICI DE LA ”FRAŢII” CHAVEZ ŞI AHMADINEJAD Preşedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, s-a întâlnit luni, la Caracas, cu liderul venezuelean, Hugo Chavez, la începutul unui turneu în America Latină ce îl va duce şi în Nicaragua, Cuba şi Ecuador. Într-o perioadă de tensiuni privind strâmtoarea Ormuz, Ahmadinejad şi Chavez au subliniat că singurul război pe care îl poartă ei este împotriva sărăciei, foametei şi inegalităţii. Ahmadinejad l-a numit pe omologul său venezuelean un ”campion al luptei împotriva imperialismului şi dependenţei”, iar ambii lideri s-au numit reciproc ”fraţi”. Ahmandinejad a negat din nou că Iranul ar încerca să obţină bomba atomică. ”Iubim toate popoarele, inclusiv poporul SUA, care se află sub dominaţia celor aroganţi şi suferă. Arma noastră o reprezintă logica, o reprezintă valorile umane”, a adăugat el. La rândul său, Chavez a subliniat că nici Iranul, nici Venezuela nu au invadat altă ţară. ”Cine invadează popoare de 100 de ani şi mai mult şi a aruncat bombe asupra altor popoare? Cine a provocat lovituri de stat şi genociduri? Cine a folosit arme biologice?”, a întrebat el, retoric, referindu-se la SUA. Chavez a precizat că ”Iranul şi Venezuela se află printre ţările care nu mai vor războaie şi care frânează nebunia imperialistă”. Ahmadinejad a ajuns duminică la Caracas, unde a fost întâmpinat pe aeroport de vicepreşedintele Elias Jaua. Venezuela şi Iranul, ambele membre OPEC, sunt aliaţi apropiaţi de peste 10 ani, uniţi în special în criticile vizând SUA. Ahmadinejad a mers ieri în Nicaragua, unde a asistat la învestirea în funcţie a preşedintelui Daniel Ortega, care a obţinut un nou mandat. Astăzi, el va ajunge în Cuba, iar mâine, în Ecuador, de unde va pleca înapoi în Iran. Fostul lider cubanez, Fidel Castro, a declarat luni că ”un robot ar fi mai bun la Casa Albă decât Obama sau orice candidat republican la alegerile din 2012”. ”Toţi candidaţii republicani au în cap mai mult arme nucleare decât idei pentru pace”, spune Castro, referindu-se la republicanii care cer poziţii mai aspre împotriva Iranului.