Ucraina şi conflictul acesteia cu Rusia au rămas unul dintre cele mai importante puncte nevralgice pe harta tensionată a relaţiilor dintre cele două state. Propunerea rusească privind iniţierea unei operaţiuni de menţinere a păcii în Ucraina este "un pas înainte" pentru a scoate din impas acordurile de la Minsk, dar trebuie modificată din cauza riscului de a "aprofunda divizarea" ţării, a estimat sâmbătă trimisul special al SUA în Ucraina, Kurt Volker, în marginea conferinţei Yalta European Strategy (YES), la Kiev, potrivit AFP, scrie agerpres.ro. Ce caută SUA în toată povestea? Ei bine, nu au cum să nu îşi dea cu părerea, ca invitat la conferinţa de la Yalta. "Discutarea acestui subiect şi supunerea lui dezbaterii Consiliul de Securitate al ONU sunt oarecum un pas înainte", a spus Volker, dar "condiţiile mandatului propus de Rusia nu vor reuşi - mă tem - decât să aprofundeze divizarea Ucrainei" şi ridică "numeroase obstacole, multe probleme".
În timp ce Moscova se opunea până acum cererii formulate de mult timp de Kiev a fi trimişi soldaţi ai ONU în estul Ucrainei, preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a declarat marţi pentru prima oară favorabil desfăşurării unei forţe de menţinere a păcii în această zonă. El a estimat totuşi că mandatul acestei misiuni ar trebui limitat la protejarea observatorilor OSCE şi a liniei de demarcaţie între zonele controlate de Kiev şi cea deţinută de separatiştii pro-ruşi, ceea ce Kievul consideră inacceptabil. Potrivit lui Kurt Volker, această misiune trebuie să fie desfăşurată "în toată" zona controlată de rebeli pentru a asigura securitatea populaţiei şi nu doar a observatorilor. Emisarul american estimează că ea trebuie desfăşurată în special la frontiera între Rusia şi Ucraina, pe unde arme aduse din Rusia continuă să pătrundă în teritoriul ucrainean, potrivit Kievului şi ţărilor occidentale. "Sper că prin acest dialog vom discuta ideea unei veritabile forţe de menţinere a păcii care s-ar concentra asupra securităţii în tot teritoriul, care ar controla partea ucraineană a frontierei între Rusia şi Ucraina, care ar ajuta retragerea şi supravegherea armelor grele", a declarat Volker. Ucraina insistă de asemenea asupra desfăşurării acestei forţe pe întreg teritoriul rebelilor şi la frontiera cu Rusia, şi cere ca niciun soldat rus să nu participe la ea.
Kievul şi Occidentul acuză Rusia de susţinerea militară a separatiştilor în acest conflict, soldat cu peste 10.000 de morţi din aprilie 2014. Moscova respinge aceste acuzaţii. Ciocniri se produc cu regularitate în pofida acordurilor de pace de la Minsk, semnate mai întâi în 2014, apoi în 2015, şi a numeroaselor armistiţii de încălcarea cărora cele două părţi se acuză reciproc.