Administraţia SUA a informat că a decis să ajusteze sistemul de apărare antirachetă din Europa, prin renunţarea la introducerea unor rachete interceptoare, urmând în schimb să dezvolte măsuri de protecţie antirachetă pe teritoriul SUA, urmare a ameninţărilor din partea Coreei de Nord, potrivit MAE. MAE informează că secretarul de Stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, a avut o convorbire telefonică, vineri seară, cu Rose Gottemoeller, subsecretar de Stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională în Departamentul de Stat american, la solicitarea părţii americane. ”Oficialul american a arătat că partea americană doreşte să informeze partea română, în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral şi în calitate de aliat NATO, asupra deciziei de modificare a structurii sistemului de apărare antirachetă al SUA (Abordarea Adaptivă în Etape privind Apărarea Antirachetă din Europa - EPAA), informarea părţii române fiind realizată în prealabil efectuării anunţului public în acest sens”, precizează MAE. Oficialul american a arătat că administraţia SUA a decis să ajusteze EPAA prin renunţarea la faza a 4-a a acesteia, care presupunea în principal introducerea în uz a unui nou tip de rachete interceptoare. În acelaşi timp, partea americană va dezvolta o serie de măsuri de protecţie antirachetă pe teritoriul SUA. Această decizie a fost motivată de necesitatea de a ţine cont de evoluţiile ameninţărilor cu eventuale atacuri cu rachete balistice la adresa teritoriului SUA din partea Coreei de Nord. În acelaşi timp, Rose Gottemoeller a subliniat foarte clar şi ferm că această decizie de ajustare a EPAA nu afectează în niciun fel România, faza a 2-a a EPAA - care presupune operaţionalizarea Bazei Deveselu la orizontul anului 2015 - urmând să se desfăşoare conform calendarului stabilit, fără niciun fel de modificări sau întârzieri.

TĂIERI BUGETARE Pentagonul, care a anunţat vineri o restructurare a programului său european antirachetă, caută o alternativă la programul luat în calcul iniţial, a declarat, sâmbătă, un oficial american, ceea ce pare să fie un gest de conciliere faţă de Rusia. ”Faza finală a scutului NATO antirachetă este restructurată din cauza tăierilor bugetare din Congres şi a evoluţiei tehnologiei. Scopul este căutarea unei alternative la planul iniţial”, a declarat acest oficial din cadrul administraţiei Obama. Anunţând vineri, la Pentagon, o consolidare a apărării americane antirachetă faţă de o viitoare ameninţare nord-coreeană de natură balistică, secretarul Apărării, Chuck Hagel, a evocat o restructurare a programului NATO antirachetă, menită să facă faţă unei ameninţări iraniene. Concret, sunt prevăzute în continuare atât instalarea în Turcia a unui radar de tip TPY-2, conceput pentru detectarea unor tiruri de rachete balistice şi a traiectoriilor acestora, cât şi instalarea până în 2018 a unui număr de 24 de rachete de interceptare de tip SM3-IIA în România şi tot pe atâtea în Polonia. Începând din 2022, o nouă variantă, SM3-IIB, urma, de asemenea, să fie implementată la aceste instalaţii. Racheta de tip SM3 are la bord un ”vehicul” care în versiunea IIA are o viteză de 4,5 kilometri pe secundă dar în versiunea IIB, în curs de creare, viteza ar urma să treacă la 5,5 kilometri pe secundă, făcând-o mai eficientă împotriva rachetelor de tip intercontinental. Acest ultim punct îngrijorează autorităţile ruse, care se tem că scutul european antirachetă ar putea să fie îndreptat împotriva Rusiei, ameninţându-i capacitatea de disuasiune nucleară. Oficialii ruşi au spus că vor participa la un nou ciclu de negocieri privind controlul armelor doar dacă SUA răspund îngrijorărilor lor.