Administraţia Barack Obama i-a adresat o scrisoare liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, înaintea scrutinului prezidenţial iranian, în care lansa un apel la îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări. Ayatollahul Khamenei a confirmat existenţa scrisorii la finalul unei lungi predici susţinute săptămîna trecută şi în care a acuzat SUA că s-ar afla în spatele protestelor izbucnite la Teheran după anunţarea rezultatelor contestate ale scrutinului prezidenţial din 12 iunie. Oficialii americani au refuzat să comenteze această scrisoare, marţi, ziua în care preşedintele Barack Obama a condamnat în termenii cei mai duri de pînă acum represaliile iraniene la adresa protestatarilor.

O sursă iraniană a declarat sub protecţia anonimatului că scrisoarea a fost trimisă în perioada 4-10 mai şi prezintă premisele unei cooperări la nivelul relaţiilor regionale şi bilaterale şi a soluţionării disputei referitoare la programul nuclear iranian. Potrivit sursei citate, scrisoarea a fost înmînată Ministerului iranian al Afacerilor Externe de către un reprezentant al Ambasadei Elveţiei, ţară care reprezintă interesele SUA în Iran, în lipsa absenţei relaţiilor diplomatice dintre Washington şi Teheran. Ulterior, scrisoarea a fost expediată la cabinetul ayatollahului Khamenei. Un înalt oficial din cadrul administraţiei Obama, care a dorit să îşi păstreze anonimatul, nu a confirmat şi nici infirmat dacă scrisoarea a fost adresată ayatollahului Khamenei şi a refuzat să precizeze dacă SUA au primit sau nu vreun răspuns.

Ghidul suprem iranian se menţine pe o poziţie intransigentă şi a declarat miercuri că autorităţile nu vor ceda în faţa forţei valului de manifestaţii care au urmat realegerii preşedintelui Ahmadinejad. Presiunile din Iran sînt atît de mari, încît candidatul conservator în alegerile prezidenţiale iraniene Mohsen Rezai a decis să îşi retragă plîngerea referitoare la nereguli în timpul scrutinului, argumentînd prin perioada scurtă alocată de autorităţi pentru examinarea lor. andidatul învins a deplîns perioada scrută de timp care rămîne pentru examinarea plîngerilor, în pofida anunţului de marţi al Consiliului Gardienilor Constituţiei potrivit căruia a obţinut de la ayatollahul Ali Khamenei un termen suplimentar de cinci zile, care expiră luni, înainte de a da un verdict. Totodată, ieri, televiziunea publică iraniană a informat că renumărarea parţială a voturilor din scrutinul din 12 iunie a confirmat rezultatul. Televiziunea nu a dat detalii, însă.

Ministrul iranian de Interne, Sadegh Mahsouli, a declarat ieri că protestatarii care au manifestat împotriva realegerii preşedintelui Mahmud Ahmadinejad au primit fonduri de la Agenţia Americană de Informaţii (CIA) şi membrii opoziţiei din exil. În urma acestor acuzaţii grave, membrii unei comisii a Camerei Reprezentanţilor au adoptat o măsură menită să interzică unei instituţii financiare americane să ofere asistenţă companiilor care vînd benzină Iranului sau sprijină producţia în teritoriu. Banca federală americană Export-Import este vizată de această măsură care, pentru a fi validată, va trebui aprobată de Camera Reprezentanţilor şi de Senat. Iranul, mare producător de petrol, importă totuşi 40% din combustibilul de care are nevoie. Regimul de la Teheran obţine cea mai mare parte din importurile de benzină de la companiile Vitol (elveţiană), Trafigura (olandezo-elveţiană), Total (franceză), Glencore (elveţiană), British Petroleum (britanică) şi Reliance (indiană). Această măsură este un amendament ataşat proiectului de buget pentru 2010 al Departamentului de Stat.

Proiecte de lege vizînd limitarea exporturilor de benzină către Iran au fost deja depuse în cele două Camere ale Congresului american în primăvară.