Departamentul de Stat a îngheţat, luni, extinderea unui program care oferă studenţilor străini locuri de muncă pe perioada verii, în SUA, invocând plângerile persistente ale tinerilor care s-au simţit excrocaţi şi exploataţi de către angajatorii americani. Un student român ar dori ca programul să revină la accentul pus pe experienţele culturale. În cauză este programul de vize J-1, iniţiat în 1963, ca modalitate de a încuraja înţelegerea culturală, prin intermediul căruia tinerii adulţi din alte ţări îşi pot petrece verile, muncind şi călătorind în SUA.

Aproape cu un an în urmă, Associated Press a raportat despre numeroasele abuzuri petrecute în cadrul acestui program, inclusiv despre cazuri în care tinerii au fost cazaţi în apartamente necorespunzătoare şi aglomerate şi forţaţi să lucreze nenumărate ore în posturi necalificate, pentru un dolar pe oră sau mai puţin. Unii au sfârşit prin a apela la centrele pentru persoane fără adăpost, pentru a solicita hrană sau un loc de dormit. Cel puţin o femeie a precizat pentru AP că a fost bătută şi obligată să lucreze ca stripteuză în Detroit, în 2005. Departamentul de Stat, care supervizează programul, a declarat, luni, că urmează să limiteze numărul de viitori participanţi la nivelul celui din acest an, de aproximativ 103.000 de studenţi şi că a oprit temporar orice acceptare de noi sponsori, companiile care îi ajută pe studenţi să obţină vizele şi să găsească locuri de muncă şi locuinţe, în schimbul unei taxe. Cele mai multe dintre abuzuri au avut loc din cauza acestei terţe părţi, nereglementate, care lucra cu studenţii şi despre care criticii susţin că a făcut prea puţine pentru a-i proteja pe participanţii la program. Între timp, Departamentul de Stat a precizat că aruncă o privire mai atentă la reglementările programului. În cadrul programului, studenţii străini primesc vize cu o durată de până la patru luni şi adesea ajung în locuri de muncă în hoteluri, staţiuni şi restaurante. Participarea a explodat de la 20.000 de studenţi în 1996 la un vârf de peste 150.000 în 2008, cu aproape un milion de studenţi străini care au luat parte la program în ultimul deceniu. Vara trecută, după ani de plângeri în legătură cu abuzurile, Departamentul de Stat a revizuit normele programului, pentru a plasa mai multă responsabilitate pe umerii celor 53 de sponsori desemnaţi. ”John” Bilan, de 22 de ani, un student la economie din România care a lucrat în timpul verii la o fabrica de dulciuri din Pennsylvania, a declarat însă că schimbările nu sunt suficiente şi că ele vin prea târziu pentru studenţi ca el. Bilan a precizat că şi-ar dori ca intermediarul din cazul său să fie închis şi ca programul să revină la accentul pus pe experienţele culturale.

Programul J-1 a devenit o mare afacere de-a lungul anilor, generând milioane de dolari pentru angajatori şi pentru companiile participante în calitate de intermediari. Mai mult, pentru a participa la program, studenţii plătesc taxe care ajung la câteva mii de dolari. Mulţi angajatori susţin că au nevoie de ajutor sezonier pentru a răspunde cerinţelor din sezonul turistic. Companiile care angajează un student străin în defavoarea unuia american pot economisi 8% din costuri deoarece studentului străin nu trebuie să-i plătească Medicare, Social Security şi taxele de şomaj. De asemenea, străinii trebuie să aibă asigurare de sănătate proprie. În luna august a anului trecut, zeci de lucrători au protestat împotriva condiţiilor de la fabrica de dulciuri care împachetează bomboane de ciocolată Hershey din Pennsylvania, plângându-se de munca fizică grea şi de faptul că au trebuit să plătească deduceri pentru chirie care adesea i-au lăsat cu bani puţini în buzunar.