SUA luptă și împotriva SI, și împotriva inamicilor SI

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Război la două capete?!

SUA luptă și împotriva SI, și împotriva inamicilor SI

Externe 28 Aprilie 2015 / 00:00 840 accesări

Daniel McAdams, director executiv al Institutului pentru Pace și Prosperitate fondat de congresmanul de Texas Ron Paul, al cărui consilier pe probleme de politică externă este, a acordat, zilele trecute, un interviu jurnaliștilor de la Russia Today, despre politica externă promovată în prezent de SUA. În opinia sa, SUA refuză să le ceară sponsorilor principali ai extremismului islamic din Orientul Mijlociu să stopeze sprijinirea terorismului, în schimb destabilizează Siria, care luptă împotriva grupărilor teroriste Stat Islamic și al-Qaida, în loc să o sprijine în această confruntare.

Russia Today: Săptămâna trecută, președintele SUA, Barack Obama, anunța că au fost înregistrate progrese importante în lupta împotriva SI în Irak, însă, chiar dacă teroriștii au dat înapoi în Irak, și-au luat revanșa avansând în Africa de Nord. Cum comentați anunțul făcut de Obama?

Daniel McAdams: Trebuie să înțelegem în ce context a fost făcută această afirmație. Obama tocmai primea prima vizită de stat a premierului irakian și a simțit nevoia de a da un aspect pozitiv discuției cu acesta la Washington. Obama dorea să anunțe și că SUA vor da încă 200 de milioane de dolari Irakului. Deci, era un factor important. Însă, dacă privești la locuri precum orașul Tikrit, acesta a fost curățat de teroriștii din SI fără prea mare ajutor din partea SUA. Milițiile iraniene au fost cele care au sprijinit irakienii în alungarea SI. Bineînțeles, SUA s-au înfuriat din cauza iranienilor, dar ăsta e adevărul. Deci, ideea că SUA sunt victorioase pentru că SI bate în retragere pe toate fronturile, adică ce a pretins Obama săptămâna trecută, este falsă, și asta pentru că atât președintele, cât și SUA în general nu înțeleg ce este SI, nu își înțeleg inamicul. SI este o idee, nu este o țară sau un loc unde tu să lansezi un atac. Câtă vreme americanii nu înțeleg ce a dus la apariția SI și că tocmai intervenționismul SUA în special în Irak a dus la apariția SI, americanii nu își pot adjudeca vreo victorie împotriva SI. 

RT: Unii congresmeni sunt nemulțumiți că SUA se uită prea des către armată când trebuie rezolvate diverse probleme de politică externă. Ei sugerează, în schimb, întărirea eforturilor diplomatice și perfecționarea diplomaților. Ar funcționa diplomația în fața unui grup terorist? Ce se poate face pentru a preveni escaladarea acestei confruntări?

DM: Nu asta ar fi problema. SI nu constituie o amenințare directă la adresa SUA. Țările din regiunea afectată de confruntarea cu SI ar trebui, ar putea și vor găsi până la urmă calea de a rezolva această problemă, dar SUA refuză categoric să le ceară principalilor sponsori ai terorismului, ca Arabia Saudită, să blocheze sursele de finanțare ale acestuia. Arabia Saudită se află în spatele rebelilor din Siria, din 2011. Dacă SUA nu ar fi încercat să destabilizeze guvernul sirian în toți acești ani, guvern care luptă împotriva SI și al-Qaida, atunci poate că, acum, aceste grupări teroriste nu ar fi fost atât de puternice în Siria, cum sunt la ora actuală. Nu poți să lupți împotriva SI și împotriva inamicilor SI în același timp. Nu are niciun sens.

RT: Obama a fost criticat pentru că a vorbit despre victoria împotriva SI în Irak, când, pe de altă parte, SI a cucerit noi teritorii în Africa de Nord, nu-i așa?

DM: Și din nou sună ca o bandă stricată, pentru că din nou vorbim despre intervenția SUA. Ni s-a spus de către Obama, Hillary Clinton și toți ceilalți de la Casa Albă că, dacă îl eliminăm pe colonelul Gaddafi din Libia, vom democratiza această țară. În schimb, acum asistăm la un haos total în Libia post-Gaddafi, cu toate grupările teroriste majore disputându-și această țară. Același lucru s-a întâmplat în Irak, după înlăturarea lui Saddam Hussein, însă a fost o lecție pe care americanii nu au învățat-o, pentru că intervenționiștii refuză să învețe din greșelile lor. Ei continuă să le repete și, din păcate, nimeni nu se uită la ei că s-au discreditat.



12