Secretarul american al Apărării a declarat că lansarea unei rachete nord-coreene este iminentă, dar a precizat că SUA nu intenţionează să doboare proiectilul. “Cred că, dacă racheta se va îndrepta spre Hawaii sau va părea că se îndreaptă spre Hawaii, putem lua în considerare ceva, dar nu cred că ne pregătim să facem aşa ceva imediat”, a afirmat Robert Gates, într-un interviu difuzat de canalul de televiziune Fox. Declaraţia sa pare să o contrazică pe cea a amiralului Timothy Keating, comandantul forţelor din zona Pacificului, care declarase că armata americană este pregătită să doboare racheta nord-coreeană.

Japonia, în schimb, este decisă să doboare racheta nord-coreeană. Armata niponă a amplasat două baterii de rachete antirachetă la Tokyo, în faţa sediului Ministerului Apărării, fiind îndreptate către nord-vest, în direcţia traiectoriei pe care o va urma proiectilul lansat de Coreea de Nord. Alte rachete au fost amplasate la bazele Forţelor de autoapărare terestre şi aeriene de la Saitama, la nord de Tokyo, şi Chiba, la sud-est de capitala niponă. Armata niponă a transferat mai multe unităţi în nordul ţării, iar două distrugătoare se îndreaptă către Marea Japoniei.

Coreea de Nord a anunţat că intenţionează să lanseze un satelit de telecomunicaţii, între 4 şi 8 aprilie, iar prima treaptă a lansatorului urmează să cadă în Marea Japoniei, nu departe de prefectura Akita, în timp ce a doua va cădea în Oceanul Pacific, între Japonia şi Hawaii. SUA, Japonia şi Coreea de Sud bănuiesc însă că regimul nord-coreean intenţionează să testeze o rachetă cu rază lungă de acţiune, de tip Taepodong-2, care ar putea atinge, teoretic, ţinte din Alaska. Un alt detaliu îngrijorător este că experţi iranieni s-ar afla în Coreea de Nord, pentru a asista la lansarea acestui “satelit de comunicaţii”, aşa cum a fost anunţată de regimul de la Phenian. De la începutul lunii martie, se află în Coreea de Nord 15 experţi iranieni în tehnologii balistice. Delegaţia a transmis şi un mesaj al preşedintelui iranian, Mahmud Ahmadinejad, adresat liderului nord-coreean Kim Jong-Il, referitor la importanţa cooperării spaţiale dintre cele două ţări. Este o alianţă periculoasă, mai ales că la începutul lunii februarie, Iranul a plasat pe orbită primul său satelit, folosind o rachetă Safir-2, ceea ce a intensificat temerile Occidentului privind riscul ca regimul de la Teheran să folosească acest tip de tehnologie pentru dezvoltarea programului său balistic.

În timp ce toţi ochi sînt aţintiţi către Coreea de Nord, armata indiană a anunţat duminică testarea cu succes a unei rachete de croazieră BrahMos, dezvoltată în colaborare cu Rusia. Racheta a fost lansată de la centrul de testare Pohran, aflat în deşertul Rajasthan din vestul Indiei, în apropiere de graniţa cu Pakistanul. Un test similar, desfăşurat în luna ianuarie, se încheiase cu un eşec. Racheta BrahMos, cu o lungime de opt metri şi o greutate de circa trei tone, este concepută pentru încărcături convenţionale şi are o rază de acţiune de 290 de kilometri, putînd fi lansată de la sol, din avion, de pe nave sau de la bordul unui submarin. India şi Rusia, principalul furnizor de armament pentru autorităţile de la New Delhi, speră să poată produce în masă rachetele, pentru export. Denumirea rachetei, testată pentru prima dată în 2001, provine de la numele a două fluvii, Brahmaputra din India şi Moskva din Rusia.