DIFICULTĂŢI ŞI DIVERGENŢE Oficialii americani au refuzat să semneze un acord de nespionare cu Germania, în contextul în care încearcă să reducă efectele negative asupra relaţiilor diplomatice bilaterale ale dezvăluirilor privind punerea sub supraveghere a cancelarului german, Angela Merkel, de către Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a SUA. ”Nu vom avea un acord de nespionare”, a precizat consilierul adjunct pe probleme de Securitate Naţională, Ben Rhodes, ca răspuns la o întrebare a agenţiei de presă germane DPA, în timpul unui briefing la Casa Albă cu presa străină. ”Nu avem acorduri de nespionare cu nicio ţară”, a adăugat oficialul de la Casa Albă. Ben Rhodes a mai adăugat că va lua timp şi va fi nevoie de un proces de vindecare prin dialog pentru a rezolva această problemă, dar că SUA au fost nevoite să găsească un echilibru între a impune noi limite asupra spionajului şi nevoia de a aduna informaţii secrete.

SUA au acorduri de nespionare cu doar patru ţări: Marea Britanie, Canada, Australia şi Noua Zeelandă, despre care, conform dezvăluirilor lui Edward Snowden, se spune că sprijină tacit amplul program de monitorizare a telecomunicaţiilor. Germania încă nu a uitat dezvăluirile bazate pe documente ale fostului consultant al NSA Edward Snowden, potrivit cărora până şi telefonul cancelarului Angela Merkel a fost monitorizat ani de zile de NSA. Există încă un dezacord profund între perspectiva SUA că practicarea unui astfel de spionaj nu este ceva rău şi viziunea autorităţilor de la Berlin, conform căreia statele trebuie să se abţină de la practicile nesupravegheate de ascultare exercitate de dictaturile nazistă şi comunistă în Germania. Cancelarul Merkel a declarat în luna mai, la Casa Albă, că ”SUA şi Germania au câteva dificultăţi ce trebuie încă depăşite privind politicile de strângere de informaţii”.

CÂINII LATRĂ… SPIONAJUL RĂMÂNE Cazul unui colaborator al serviciilor de informaţii germane, BND, suspectat că a spionat, în favoarea SUA, Comisia Bundestagului însărcinată cu anchetarea activităţilor NSA, este de natură să tensioneze şi mai mult relaţiile dintre cele ţări. Cotidianul ”Süddeutsche Zeitung”, posturile regionale de radioteleviziune NDR şi WDR, dar şi agenţia germană de presă DPA au dezvăluit aceste suspiciuni vineri. Procurorul general federal anunţa joi că a fost arestat un cetăţean german de 31 de ani, suspectat de spionaj în contul unui serviciu străin. Nu a fost precizat pentru care serviciu ar fi desfăşurat tânărul aceste presupuse activităţi de spionaj. Întrebat despre acest caz, vineri, într-o conferinţă de presă obişnuită, Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat că Angela Merkel a fost informată. Invitat în mai multe rânduri să spună dacă acest caz a fost evocat în conversaţia telefonică purtată joi seara de către Merkel cu preşedintele american, Barack Obama, Steffen Seibert s-a limitat să repete că subiectul discuţiei a fost Ucraina, refuzând să ofere alte informaţii. Potrivit postului local de radioteleviziune NDR, germanul de 31 de ani a fost arestat deoarece a fost suspectat că a încercat să intre în contact cu serviciile secrete ruse. Însă, în urma interogatoriilor, colaboratorul BND ar fi mărturisit că a furnizat informaţii unui serviciu secret american.

Germania este deosebit de sensibilă la probleme de spionaj pe teritoriul său. Ţara este încă marcată de spionajul la scară largă practicat de către Stasi, vizându-i pe cetăţenii fostei Germanii comuniste.

DREPTUL DE A FI UITAT Atenţia pentru protecţia propriilor date personale a crescut după dezvăluirile fostului consultant al NSA Edward Snowden. Google, gigantul american al internetului, a precizat că a primit 70.000 de cereri de ştergere de link-uri privind internauţi europeni de la 30 mai, dată la care motorul de căutare a început să aplice ”dreptul de a fi uitat”, aşa cum a dispus Curtea Europeană de Justiţie (CEJ). Gigantul american a pus la dispoziţie online, la 30 mai, un formular accesibil europenilor, pentru a cere ştergerea rezultatelor căutării, conformându-se astfel deciziei justiţiei europene, care a stabilit că internauţii au dreptul să ceară eliminarea link-urilor spre pagini conţinând informaţii personale depăşite sau inexacte. Cu un vârf în prima zi, când Google a primit peste 12.000 de solicitări, numărul cererilor s-a stabilizat în prezent la o medie de aproximativ 1.000 pe zi în Europa şi a depăşit 70.000 de cereri, în total, între 29 mai şi 30 iunie 2014.

Cele mai reprezentate ţări sunt Franţa, cu peste 14.000 de cereri, Germania - cu peste 12.600, Marea Britanie - cu aproape 8.500, Spania - cu peste 6.100 şi Italia - cu aproape 6.000. În total, solicitările au vizat retragerea a 267.550 de link-uri, potrivit Google, care explică faptul că fiecare dintre acestea trebuie tratată individual. Google a indicat că nu va şterge toate aceste link-uri, ci va aborda fiecare cerere şi va lua deciziile în funcţie de pertinenţa fiecăreia. Măsura luată de Google a apărut în contextul îngrijorărilor sporite ale utilizatorilor privind controlul asupra reputaţiei lor online şi într-un moment în care autorităţile europene de protecţie a datelor au declarat că negociază un pact de conformitate cu Google pentru a determina gigantul american să-i informeze mai bine pe internauţi privind utilizarea datelor lor personale.