Administraţia Obama a recunoscut miercuri, la două luni după primele dezvăluiri ale lui Edward Snowden, că Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a încălcat legea între 2008 şi 2011, interceptând ilegal mesaje electronice ale americanilor, fără legătură cu terorismul. Conform angajamentului luat de Barack Obama în cadrul unei conferinţe de presă, la 9 august, administraţia a declasificat şi a publicat, miercuri, mai multe documente administrative şi judiciare legate de programul de supraveghere pe internet PRISM, la adresa http://icontherecord.tumblr.com/. Printre documente figurează o decizie a justiţiei, până în prezent secretă, lungă de 85 de pagini şi emisă în octombrie 2011, care ordonă NSA să pună capăt unui program de interceptare a comunicaţiilor pe internet pe reţelele din fibră optică americane. Metodele NSA rezultă din achiziţionarea unui număr foarte mare de comunicaţii protejate de al patrulea amendament al Constituţiei, a scris în această decizie John Bates, judecător al Foreign Intelligence Surveillance Court (FISC), referindu-se la amendamentul care protejează americanii de orice formă de percheziţie sau supraveghere excesivă.

De la reformele din epoca Bush, FISC are ca misiune să asculte înregistrările şi să valideze sau să respingă programele de supraveghere ale NSA. Programul ar fi strâns 56.000 de mesaje electronice trimise între americani, în perioada 2008-2011, potrivit unei estimări a NSA furnizată atunci de un judecător, în timp ce legea americană cere un mandat individual când supravegherea vizează cetăţeni americani sau străini care se află pe teritoriul SUA. Strângerea acestor comunicaţii era consecinţa unei probleme tehnice şi nu a unui exces al NSA, a justificat, miercuri, un oficial din cadrul serviciilor de informaţii, sub acoperirea anonimatului, amintind că NSA are 300 de angajaţi pentru auditul intern. Această publicare şi recunoaşterea de către administraţie a acuzaţiilor lui Edward Snowden, fost administrator de reţea al NSA, refugiat în prezent în Rusia, au fost celebrate ca o victorie de Electronic Frontier Foundation (EFF), care a acţionat administraţia în justiţie pentru a obţine această declasificare. Dar pentru Mark Rumold, avocat al EFF, „documentul arată că tribunalul nu este echipat adecvat pentru rolul său de supervizare, întrucât judecătorul formulează el însuşi reproşuri administraţiei în privinţa transparenţei NSA”. Declasificările intervin şi după dezvăluirile „Wall Street Journal”, care miercuri a detaliat amploarea plasei electronice lansate de NSA asupra Internetului, agenţia fiind, tehnic, capabilă să intercepteze 75% din traficul pe internet american.

Senatorul republican Bob Corker i-a scris preşedintelui Obama pentru ca directorul NSA, generalul Keith Alexander, să se explice în faţa senatorilor, la reluarea sesiunii Congresului, în septembrie. Din iunie, 19 propuneri de lege au fost depuse în Congres de aleşii frustraţi de lipsa de transparenţă ce înconjoară numeroasele programe de supraveghere ale NSA.

CONTESTAŢIE Avocaţii lui David Miranda, partener şi colaborator al jurnalistului Glenn Greenwald, care a publicat dezvăluirile lui Edward Snowden, au contestat ieri, la Înalta Curte din Londra, legalitatea arestării lui Miranda şi confiscarea documentelor acestuia. Poliţia l-a interogat pe brazilian timp de nouă ore, duminică, pe aeroportul londonez Heathrow, în baza unei legi antiteroriste. Reţinerea lui Miranda de către Poliţie a provocat un val de critici la adresa Londrei, acuzată de mai multe ţări că limitează libertatea presei. Avocaţii lui Miranda au cerut, ieri, Înaltei Curţi din Londra emiterea unui ordin care ar împiedica Guvernul şi Poliţia britanică să inspecteze, copieze sau să împartă date confiscate în timpul reţinerii. Avocaţii au solicitat această măsură în aşteptarea unei decizii a Curţii cu privire la legalitatea acestei confiscări, cerând judecătorilor o audiere pe această temă, în următoarele 14 zile. Scopul acestei proceduri este de a proteja confidenţialitatea materialului jurnalistic sensibil care a fost confiscat de la David Miranda, au explicat avocaţii. Atitudinea Londrei a fost criticată de Brazilia, Germania, Rusia şi Consiliul Europei.