Persoane înarmate, purtînd uniforme ale forţelor de comando ale poliţiei irakiene, au răpit, marţi, 150 de persoane dintr-o clădire aparţinînd Ministerului pentru Învăţămînt Superior, situată în plin centrul Bagdadului. Atacatorii au făcut o descindere în Departamentul de Cercetare al Ministerului, situat în cartierul Karrada. Cinci ofiţeri superiori de poliţie, ce răspundeau de acest cartier au şi fost arestaţi din ordinul Ministerului de Interne. Seria de violenţe a fost continuată. Autorităţile irakiene au anunţat că cel puţin 30 de persoane au fost ucise în cursul nopţii de luni spre marţi, în oraşul sunnit Ramadi, situat la vest de Bagdad, în ceea ce poliţia susţine că a fost un raid al armatei americane. Un purtător de cuvînt al armatei americane a anunţat că acuzaţiile vor fi investigate.

O sursă anonimă din cadrul poliţiei irakiene a declarat că armata americană a efectuat luni seară un raid în cartierul al-Dhubat, unde au fost distruse cîteva clădiri.

Un cuvînt tot mai greu în pacificarea Irakului îl are Iranul, suspectat că îi sprijină pe insurgenţii irakieni. Noua serie de consultări cu privire la schimbarea strategiei americane în Irak a ajuns la concluzia că Statele Unite nu trebuie să îşi schimbe atitudinea faţă de Iran, ci mai degrabă regimul de la Teheran trebuie să joace un rol constructiv în Orientul Mijlociu. Totodată, premierul israelian Ehud Olmert, aflat în vizită în Statele Unite, s-a întors acasă cu asigurări din partea administraţiei Bush că nu renunţă la opinia conform căreia Iranul şi programul său nuclear constituie o ameninţare pentru omenire. Israelul s-a temut că înfrîngerea suferită de republicani la alegerile legislative parţiale, precum şi apelurile în favoarea unei "angajări" a Statelor Unite faţă de Iran, puteau slăbi fermitatea administraţiei Bush împotriva unei ţări al cărei preşedinte a apreciat că statul evreu ar trebui "şters de pe hartă". Tot ieri, preşedintele iranian a afirmat că este pregătit să discute cu Statele Unite, dacă va exista o schimbare de atitudine la Washington.

Liderii Marii Britanii şi Irakului şi-au exprimat aceleaşi păreri cu privire la intervenţia Iranului în soluţionarea crizelor din Orientul Mijlociu, iar preşedintele Bush şi-a făcut clară poziţia: Statele Unite renunţă la discuţiile directe cu Iranul despre modalităţile de luptă împotriva violenţei din Irak. Anul trecut, Statele Unite l-au autorizat pe ambasadorul american la Bagdad să realizeze contacte directe cu Iranul cu scopul de a lupta împotriva insurecţiei din Irak, în pofida faptului că relaţiile dintre Washington şi Teheran sînt întrerupte din 1980. Administraţia de la Washington s-ar angaja în negocieri directe cu Iranul doar dacă regimul de la Teheran îşi suspendă activităţile de îmbogăţire a uraniului.

Preşedintele Bush este constrîns să reevalueze strategia americană din Irak, după victoria democraţilor. Acesta a discutat, luni, cu Grupul de Studii privind Irakul, organism ce îşi va prezenta concluziile despre situaţia din această ţară în următoarele săptămîni. De atunci datează şi primele disensiuni între Tony Blair şi George W. Bush, după ce premierul britanic a cerut Siriei şi Iranului să se implice în dialogul pentru soluţionarea crizelor din Irak şi Orientul Mijlociu. Tony Blair a declarat că există posibilitatea stabilirii unui nou "parteneriat" cu Iranul în cazul în care oficialii de la Teheran renunţă să mai sprijine terorismul şi îşi suspendă activităţile nucleare, adăugînd că Republica Islamică, alături de Siria, are de ales între izolare şi oferta Londrei. Acesta a încercat să profite de intenţiile Statelor Unite de a-şi revizui strategia din Irak, avansînd propunerea unei colaborări cu cele două state incluse de preşedintele Bush în "axa răului". Preşedintele Bush a evitat să comenteze direct propunerea premierului Blair, susţinînd că nu a citit discursul acestuia. Siria s-a grăbit să salute această variantă.