În acest sfîrşit de săptămînă, violenţele confesionale din Irak au făcut victime şi în cadrul forţei internaţionale de menţinere a păcii. Un militar polonez a fost ucis în urma exploziei unei bombe, a declarat, sîmbătă, purtătorul de cuvînt al Ministerului polonez al Apărării, în timp ce autorităţile de la Bratislava au confirmat, la rîndul lor, decesul unui militar slovac în urma aceluiaşi incident. Militarii şi-au pierdut viaţa în cursul nopţii de vineri spre sîmbătă, în oraşul al-Kut, situat în centru Irakului, la sud-est de Bagdad. Alţi doi militari, un polonez şi un armean, au fost răniţi în urma exploziei. O bombă a explodat în momentul trecerii prin zonă a patrulei militare, care ulterior a fost ţinta tirurilor de armă automată. Polonia este unul dintre aliaţii fideli ai Statelor Unite în Irak.

Situaţia tensionată din ţară nu este un motiv pentru cetăţenii irakieni să se grăbească să revină pe plaiurile natale. Trei ofiţeri irakieni care fuseseră trimişi într-un centru de antrenamente al NATO din Norvegia au dispărut, a anunţat, sîmbătă, Ministerul Apărării de la Oslo. Aceştia făceau parte dintr-un grup de 25 de militari şi poliţişti irakieni sosiţi în Norvegia la 4 noiembrie, pentru a participa la o serie de cursuri de drept internaţional organizate de NATO, cu durata de o săptămînă. Ceilalţi 22 de militari irakieni s-au întors, vineri, în Irak.

Armata americană a anunţat, sîmbătă, că oferă o recompensă de 50.000 de dolari pentru orice informaţie ce va conduce la recuperarea militarului american răpit, în urmă cu trei săptămâni, la Bagdad. Este un prim indiciu cu privire la schimbarea de strategie în Irak. Un Biroul regional al Ambasadei Statelor Unite din localitatea irakiană Hilla, a fost ţinta unui atac cu zece rachete, incident soldat numai cu pagube materiale. Biroul ambasadei americane este amplasat într-un hotel din centrul oraşului, a cărui pază este asigurată de firme de securitate civile şi de militari americani. Bazele americane şi alte locaţii asimilate cu trupele conduse de Statele Unite din Irak sînt frecvent ţinta tirurilor insurgenţilor.

La mii de kilometri distanţă, la Washington, oficiali militari de rang înalt au început revizuirea în amănunt a strategiei din Irak şi din alte zone-problemă ale campaniei administraţiei Bush de combatere a terorismului. Şeful Statului Major Inter-arme, generalul Peter Pace, a format o echipă din cei mai străluciţi strategi militari pe care i-a însărcinat cu analizarea dintr-o perspectivă nouă a situaţiilor din Irak, Afganistan şi din alte zone critice. Generalul Pace a făcut acest anunţ într-o serie de interviuri televizate. Printre ideile discutate se numără: creşterea numărului membrilor forţelor de securitate irakiene şi a eforturilor pentru antrenarea şi echiparea acestora precum şi ajustarea dimensiunilor forţelor americane în Irak. Oficiali din cadrul Pentagonului au precizat că analiza a depăşit cu mult limitele discuţiilor privind Irakul fiind, de asemenea, menţionate o serie de idei "neortodoxe" despre combaterea terorismului.

Analiza militară, care în mod oficial a început la 25 septembrie, este desfăşurată în coordonare cu restul administraţiei americane, dar membrii echipei nu s-au întîlnit deocamdată cu reprezentanţii Grupului de Studiu privind Irakul. Obiectivul acestei echipe este de a scoate în evidenţă opţiunile pe care generalul Pace le-ar putea transmite preşedintelui Bush şi lui Robert Gates, nominalizat de liderul de la Casa Albă la conducerea Pentagonului. Din echipa care efectuează această analiză fac parte colonelul H. R. McMaster, ofiţer în cadrul armatei americane care a coordonat campania militară de la Tal Afar, în 2005, un exemplu de combatere a insurgenţei irakiene şi colonelul Peter Mansoor, director al Centrului Armatei şi Marinei Statelor Unite de Combatere a Insurgenţei, fost comandant al unei brigăzi a armatei americane ce s-a luptat cu miliţiile şiite în 2004, la Kerbala. Din echipă face de asemenea parte colonelul Thomas Greenwood, directorul Colegiului de Marină, ce supraveghează eforturile de pregătire a forţelor de securitate irakiene din al-Anbar. În total, peste 12 ofiţeri americani fac parte din această echip a cărei activitate este supravegheată de căpitanul Michael Rogers, din cadrul Marinei, consilier principal al generalului Pace.

Analiza are loc pe fondul presiunilor tot mai mari cu privire la retragerea cît mai grabnică a trupelor din Irak, variantă susţinută în alegeri de opozanţii preşedintelui republican. De altfel, acesta s-a consultat deja cu premierul britanic Tony Blair despre modalităţile de schimbare a politicii coaliţiei din Irak. Democratul Carl Levin, care va deveni probabil în luna ianuarie preşedintele comisiei Senatului pentru forţele armate, a afirmat că vrea ca Statele Unite să înceapă procesul de retragere a trupelor din Irak în patru, maxim şase luni. La rîndul său, senatorul democrat Joe Biden, care va deveni cel mai probabil preşedintele Comisiei pentru Relaţii Internaţionale din cadrul Senatului, s-a declarat de acord cu această perspectivă. Noul Congres va exercita presiuni asupra liderilor irakieni şi pentru a distribui echitabil veniturile din vînzarea petrolului, pentru a institui o formă de federalism şi pentru a negocia cu miliţiile insurgente.