PRIMELE REACŢII Oficialii americani susţin că vor continua programul secret de supraveghere a utilizatorilor de internet şi telefonie mobilă, dar în urma deconspirării sale, tot mai multe state şi oameni îşi exprimă nemulţumirea. Casa Albă se abţine de la comentarii în legătură cu ancheta referitoare la scurgerea de informaţii şi cu privire la Edward Snowden, fostul angajat al Agenţiei Naţionale pentru Securitate (NSA) şi CIA, care a recunoscut că este sursa informaţiilor. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe a declarat că preşedintele Obama a fost informat asupra evoluţiei incidentului, dar nu a spus dacă acesta a urmărit interviul video cu Edward Snowden, dat publicităţii de cotidianul britanic ”The Guardian”.

Dezbaterea internaţională privind programul de supraveghere al SUA riscă să eclipseze vizita preşedintelui Obama în Europa, săptămâna viitoare, la summit-ul G8 şi la Berlin. CE a anunţat că va solicita un angajament clar din partea autorităţilor americane privind respectarea protecţiei datelor cetăţenilor europeni în spionarea comunicaţiilor de către servicii americane de informaţii. Comisarul însărcinat cu Justiţia, Viviane Reding, va evoca acest dosar cu autorităţile americane chiar la întâlnirea între CE şi administraţia Obama de vineri, la Dublin. La rândul său, Rusia este pregătită să protesteze anunţând că ar putea accepta o cerere de azil din partea lui Edward Snowden. În Franţa, preşedintele partidului de extremă-dreapta Frontul Naţional, Marine Le Pen, a cerut oficialilor de la Paris să-i acorde azil politic lui Snowden.

IERTARE FORŢATĂ Între timp, Edward Snowden a dispărut de la hotelul Mira, în care era cazat la Hong Kong. Potrivit postului RTHK din Hong Kong, tânărul de 29 de ani şi-a înregistrat plecarea, luni. Un jurnalist de la ”The Guardian”, Ewen MacAskill, a declarat că el crede că Edward Snowden se află în continuare la Hong Kong. În apărarea sa, o petiţie postată pe site-ul Casei Albe, care reclamă iertarea imediată a lui Edward Snowden, a adunat peste 30.000 de semnături electronice. În cazul în care petiţia va aduna 100.000 de semnături până pe 9 iulie, Casa Albă o va analiza, trimiţând-o experţilor în domeniul politic, urmând ca apoi să dea un răspuns oficial. Un sondaj de opinie comandat de ”The Washington Post” arată că 56% dintre americani cred că programul federal de supraveghere telefonică este un mijloc acceptabil de anchetă asupra unor ameninţări teroriste, chiar dacă aduce atingere vieţii private, în timp ce 41% consideră practica inacceptabilă. 42% cred că ar fi necesar ca Guvernul să poată merge şi mai departe, de exemplu, trecând la controlul tuturor activităţilor online ale cetăţenilor americani, pentru a împiedica atentate. În schimb, 52% cred că o asemenea supraveghere nu ar trebui să fie posibilă.

În perioada 2007-2011, site-urile Microsoft, Google, Yahoo!, Facebook, YouTube, Skype, AOL şi Apple au început să fie integrate în programul secret al NSA, pentru ca analiştii să poată consulta, direct şi în timp real, e-mailuri trimise pe Hotmail sau Gmail, dar şi toate conversaţiile, fotografiile şi convorbirile online pe aceste site-uri.

SPIONAJ PE INTERNET Fondatorul Wikileaks, Julian Assange, l-a calificat drept ”erou” pe Edward Snowden şi a afirmat că s-a aflat în contact indirect cu anturajul acestuia. ”Edward Snowden este un erou care a informat publicul asupra uneia dintre cele mai grave fapte din acest deceniu, şi anume, constituirea insidioasă a unei stări de supraveghere pe scară extinsă”, a declarat Julian Assange televiziunii australiene Sky News, care l-a intervievat la ambasada Ecuadorului de la Londra, locul unde s-a refugiat acum un an, pentru a evita extrădarea către Suedia, de unde se teme că ar putea fi predat autorităţilor americane. Julian Assange a reamintit că ziariştii şi apărătorii libertăţilor individuale se plâng de mai mult timp de spionajul pe internet.

APĂRAREA LIBERTĂŢII INDIVIDUALE Câteva elemente noi asupra vieţii acestui tânăr au ieşit la iveală. Acesta ar fi contribuit cu o sumă modestă, în 2012, la campania prezidenţială a lui Ron Paul, cunoscut ca apărător al libertăţilor individuale şi al economiei de piaţă. Potrivit unor date publice disponibile pe site-ul Comisiei Electorale americane, un anume Edward Snowden i-a donat, în două rânduri, câte 250 de dolari lui Ron Paul, în martie şi în mai 2012, în cursul campaniei pentru alegerile primare republicane. Una dintre donaţii arată că donatorul era angajat Dell, ca Edward Snowden. Cealaltă oferă o adresă în Hawaii unde a locuit acesta. Ron Paul, care a fost membru al Camerei Reprezentanţilor până în noiembrie, a abandonat în mai 2012 cursa pentru obţinerea nominalizării, obţinută până la urmă de Mitt Romney. Promotor al tendinţei libertariene, Ron Paul dispunea de o bază electorală alcătuită din tineri foarte motivaţi. Motto-ul său este apărarea intransigentă a libertăţilor individuale şi reducerea la minim a rolului statului. De altfel, acesta l-a lăudat pe Edward Snowden şi pe jurnalistul Glenn Greenwald de la cotidianul ”The Guardian”, pentru dezvăluirea amplorii supravegherii realizate de agenţia de spionaj americană NSA. Şocat de existenţa acestor programe, fiul lui Ron Paul, senatorul Raul Paul, şi-a anunţat intenţia de a intenta o acţiune colectivă în justiţie împotriva statului federal, pentru care speră să obţină susţinerea a zece milioane de americani.