Noul sistem antirachetă al SUA ar trebui să ţină cont de abordarea UE şi să fie planificat în dialog cu Rusia, au anunţat membrii Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului European. UE trebuie să îşi amelioreze autonomia strategică prin intermediul unei politici puternice şi eficiente în materie de afaceri externe, securitate şi apărare. În raportul elaborat pe tema Strategiei europene de securitate şi a Politicii comune de securitate şi apărare (CSDP), europarlamentarii analizează modul în care Tratatul de la Lisabona va afecta CSDP şi pledează în favoarea accelerării organizării de operaţiuni UE. Strategia europeană de securitate, care a fost adoptată în 2003 de Consiliul European şi raportul întocmit ulterior în 2008, enumeră principalele ameninţări cu care se confruntă UE: proliferarea de arme de distrugere în masă, terorismul şi crima organizată, ameninţări legate de securitatea în domeniul cibernetic şi energetic, impactul schimbărilor climatice, conflictele regionale, statele eşuate, sărăcia şi pirateria. Aceste ameninţări ar trebui gestionate prin intermediul politicii externe şi securităţii comune (CFSP) şi a politicii de securitate şi apărare comună (CSDP). Europarlamentarii au solicitat Consiliului şi Comisiei Europene o suplimentare semnificativă a resurselor pentru angajamentul civil din Afganistan şi au recomandat prelungirea cu un an a mandatului misiunii observatorilor UE în Georgia, dar şi continuarea activităţilor în teritoriile palestiniene.

Noul comandant rus al forţelor terestre a dezminţit joi faptul că planurile de a mobiliza în nord-vestul Rusiei rachete Iskander în cursul acestui an ar avea legătură cu amplasarea de rachete americane în Europa. Ministerul rus al Apărării declarase în iunie 2009 că primul batalion Iskander a intrat în serviciu în 2008 şi cel de-al doilea va deveni operaţional în 2009. Locul amplasării lor este secret. Iskander-E (SS-26 Stone), care este o versiune de export a sistemului balistic Iskander-M, aflat în serviciu în cadrul armatei ruse, este un complex balistic tactic sol-sol, capabil să execute atacuri de o înaltă precizie, pe o rază de acţiune de până la 280 de kilometri. Rusia doreşte să analizeze împreună cu SUA şi UE ameninţările balistice din lume, a anunţat joi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, într-un interviu.

Noua doctrină militară rusă nu marchează o revenire la relaţiile tensionate între Moscova şi Occident care au marcat epoca Războiului Rece, a declarat la rândul său preşedintele Medvedev, pentru „Paris Match”, înaintea unei vizite în Franţa. Noua doctrină militară rusă a fost semnată de şeful statului la 5 februarie, în ziua deschiderii Conferinţei de la Munchen privind Securitatea. Extinderea NATO şi instalarea unor sisteme de apărare antirachetă sunt citate printre ameninţările incluse în acest document. Dmitri Medvedev a mărturisit că nu îi plăcea Uniunea Sovietică, o declaraţie care îl detaşează de predecesorul său, actualul premier Vladimir Putin.