Preşedintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim, a avertizat că SUA se apropie de o perioadă foarte periculoasă, după un nou eşec, sâmbătă, al responsabililor politici de a ajunge la un acord pentru criza bugetară şi plafonul datoriei. „Suntem acum doar la cinci zile de un moment foarte periculos”, a declarat Kim la închiderea reuniunii anuale a Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional, la Washington. Trezoreria SUA a anunţat că nu ar avea lichidităţi pentru a respecta toate termenele ţării începând cu 17 octombrie, dacă plafonul datoriei nu este ridicat. Pieţele financiare din întreaga lume ar fi afectate de criză în caz de intrare în incapacitate de plată a Washingtonului, mai ales ţările în curs de dezvoltare. „Cu cât ne apropiem de data-limită, cu atât mai mare va fi impactul asupra lumii în curs de dezvoltare. În cazul în care termenul-limită este atins, ar fi un eveniment dezastruos pentru ţările în curs de dezvoltare şi acest lucru ar putea fi foarte dăunător pentru economiile dezvoltate”, a adăugat el. Economiile mondiale şi cea americană vor fi confruntate cu creşterea ratelor dobânzilor, scăderea încrederii şi încetinirea creşterii economice, în cazul în care Congresul american nu reuşeşte să se pună de acord pentru a ridica plafonul datoriei, care este în prezent de 16.700 de miliarde de dolari, potrivit lui Kim.

INCERTITUDINE Barack Obama şi-a manifestat, sâmbătă, ostilitatea faţă de ideea amânării cu două luni a termenului privind creşterea plafonului datoriei americane, un punct crucial al negocierilor cu republicanii, în a 12-a zi a crizei bugetare. În alocuţiunea săptămânală, preşedintele SUA a avertizat că „nu ar fi inteligent, aşa cum au propus unii, să se amâne cu două luni problema plafonului datoriei şi să se rişte primul default internaţional în mijlocul sezonului cumpărăturilor de Crăciun. Pagubele aduse reputaţiei de debitor fără pată a SUA nu vor provoca doar o prăbuşire a pieţelor”. Obama este angajat, de la începutul lui octombrie, într-o confruntare cu adversarii săi politici pe tema bugetului federal. În lipsa unui vot asupra cheltuielilor şi veniturilor în Congres, SUA sunt afectate, de la 1 octombrie, de un blocaj administrativ. Sute de mii de funcţionari au primit ordinul de a se duce acasă, provocând o cascadă de consecinţe în toată ţara. Această criză este dublată de altă criză, şi anume, necesitatea creşterii plafonului legal al datoriei, tot o prerogativă a puterii legislative. După 17 octombrie, prima economie mondială riscă o incapacitate de plată, cu repercusiuni la nivel mondial, a avertizat administraţia. Republicanii, majoritari în Camera Reprezentanţilor, au început să negocieze cu Obama, de joi seara, cu ambiţia declarată de a amâna termenul problemei plafonului datoriei, care a provocat deja alarmă pe pieţe. Însă propunerea republicană menţionează doar o creştere limitată, pe o perioadă de şase săptămâni, oferindu-şi astfel spaţiu să negocieze subiecte la care ţin conservatorii, şi anume, programele sociale. Casa Albă a sugerat joi şi vineri că Obama va promulga o asemenea iniţiativă, însă declaraţiile preşedintelui de sâmbătă păreau să marcheze o înăsprire a poziţiei sale. Preşedintele, care a declarat în ultimele săptămâni că nu va negocia cu conservatorii asupra creşterii plafonului datoriei şi nici asupra bugetului, a calificat consecinţele unui eventual default drept „un nou impozit, un impozit republican de default, asupra tuturor familiilor şi întreprinderilor americane”.

COLECTAREA DATELOR TELEFONICE, PRELUNGITĂ Tribunalul secret american însărcinat să se pronunţe asupra programelor în domeniul supravegherii a prelungit programul de colectare a datelor telefonice, după ce acesta a expirat vineri, a anunţat Directorul Naţional al Serviciilor de Informaţii (DNI), James Clapper, care supervizează cele 16 agenţii americane, inclusiv NSA. Preşedintele SUA a promis la jumătatea lui august să revizuiască programele americane de supraveghere, în urma dezbaterilor provocate de dezvăluirile unui fost consultant al Agenţiei Naţionale americane pentru Securitate (NSA), Edward Snowden, care a oferit informaţii despre programe vaste de colectare atât a datelor telefonice, cât şi a datelor digitale. Obama a pledat pentru mai multă transparenţă şi control în privinţa programelor. Administraţia sa a menţinut, totodată, o linie dură împotriva scurgerilor de informaţii confidenţiale şi îl caută în continuare pe Snowden, pentru spionaj. Snowden s-a refugiat la Hong Kong şi apoi la Moscova, care i-a acordat un azil temporar.