Oficialii americani şi germani s-au lansat într-o dispută directă cu privire la practicile de spionaj. Serviciile germane de informaţii au confirmat acţiunile de spionaj în favoarea administraţiei de la Washington, dar nu s-a ascuns dezamăgirea că oficialii americani le-au trădat încrederea, spionându-le activitatea. Un responsabil cu rang înalt din cadrul serviciilor germane de informaţii (BND) a confirmat, în ediţia de duminică a ziarului ”Frankfurter Allgemeine am Sonntag”, că unul dintre agenţii lor, arestat miercuri, a spionat pentru SUA. ”Toate dovezile arată că a lucrat pentru americani”, a declarat această sursă cu rang înalt.

LOVITURĂ SUB CENTURĂ După cum a informat presa germană, agentul şi-ar fi propus serviciile, de asemenea, spionajului rus, intrând în contact cu Consulatul Rusiei la Munchen, şi din acest motiv ar fi fost descoperite acţiunile sale în calitate de agent dublu. În vârstă de 31 de ani, acest colaborator al BND lucra pentru serviciile americane de informaţii de la sfârşitul lui 2012 şi ar fi furat peste 200 de documente. Agentul dublu a primit sarcina de a strânge documente despre comisia parlamentară din Bundestag care investighează operaţiunile de culegere de informaţii desfăşurate în Germania de Agenţia Naţională de Securitate a SUA (NSA). Angajat în cadrul unui serviciu al BND care se ocupă în special de protecţia soldaţilor germani în străinătate, a reuşit să trimită numai două documente despre subiectul respectiv, dintre care unul privind structura generală. Tânărul a oferit prin e-mail serviciile sale ambasadei SUA la Berlin şi a primit, cu ocazia a trei întâlniri în Austria, suma totală de 25.000 de euro. Întrebat în legătură cu această afacere, purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Seibert, a declarat că şefa Executivului, Angela Merkel, a fost informată joi asupra acestui caz. Relaţiile dintre SUA şi Germania au devenit tensionate după dezvăluirile făcute de fostul consultant al NSA, Edward Snowden, în legătură cu un vast program de spionaj care viza această ţară, precum şi telefonul mobil al cancelarului federal, Angela Merkel. Parlamentul german a lansat o anchetă asupra unei presupuse spionări a unor cetăţeni şi politicieni germani de către NSA şi partenerii săi.

SUFERINŢELE OMULUI OBIŞNUIT Agenţia americană de interceptare a comunicaţiilor NSA supraveghează mult mai mulţi utilizatori obişnuiţi ai internetului, inclusiv americani, decât străini desemnaţi în mod legal ca ţinte. Informaţia a fost titrată de ziarul ”The Washington Post”. ”Nouă deţinători de conturi electronice din zece nu sunt ţinte desemnate în prealabil, dar sunt prinşi în plasa pe care Agenţia a creat-o pentru altcineva”, scrie ziarul în ediţia de sâmbătă, după ce a efectuat o anchetă, timp de patru luni, asupra unor date NSA furnizate de Edward Snowden. NSA este autorizată de lege să-i spioneze doar pe străini, în afara teritoriului SUA, mai puţin în cazul în care primeşte un mandat specific în acest sens. Aceşti oameni sunt utilizatori de computere şi internet care locuiesc în SUA sau altundeva.

Studiul acoperă aproximativ 160.000 de e-mailuri şi mesaje instantanee, dar şi 7.900 de documente provenind de la peste 11.000 de conturi online, interceptate în timpul primului mandat al preşedintelui Barack Obama (2009-2012). Aproape jumătate dintre dosarele supravegheate includ nume, adrese de e-mail sau alte detalii pe care NSA le citează ca aparţinând unor cetăţeni sau rezidenţi americani. NSA a mascat sau minimalizat peste 65.000 de referinţe pentru a proteja viaţa privată a unor americani, dar ”The Washington Post” a găsit aproape 900 de adrese de e-mail nemascate, care ar putea să fie ale unor cetăţeni americani. NSA a prins în plasa sa documente pe care unii analişti le cataloghează drept inutile, privind poveşti de dragoste şi despărţiri, relaţii sexuale în afara căsătoriei, boli mentale, convertiri politice şi religioase, suferinţe financiare sau speranţe pierdute. Unele oferă totuşi informații de mare valoare pentru serviciile de spionaj, despre, de exemplu, un proiect nuclear secret în străinătate, înşelăciunile unui pretins aliat, un dezastru militar al unei puteri inamice sau identităţi ale unor hackeri în reţele americane. Aproape toate ţările, cu excepţia a patru, Marea Britanie, Canada, Australia şi Noua Zeelandă, sunt considerate de NSA ţinte de spionaj valabile.

VOCAŢIA MOMENTULUI Coreea de Nord a dublat, în ultimii doi ani, numărul hackerilor pe care-i utilizează pentru a efectua atacuri cibernetice şi a creat baze în străinătate, a anunţat ieri agenţia de presă sud-coreeană. Unitatea hackerilor din Coreea de Nord este alcătuită în prezent din 5.900 de persoane, faţă de 3.000 în urmă cu doi ani. ”Ţara comunistă deţine o unitate de hackeri, plasată sub tutela Biroului General pentru Recunoaştere, din care fac parte aproximativ 1.200 de hackeri profesionişti”, precizează agenţia, care citează o sursă căreia nu-i dezvăluie numele. Hackerii nord-coreeni au acţionat uneori de la baze instalate în străinătate, inclusiv în China. În ultimii ani, hackerii nord-coreeni au lansat atacuri cibernetice asupra mai multor ţinte sud-coreene, între care agenţii militare, bănci, agenţii guvernamentale, posturi de televiziune sau site-uri media.

Anchete efectuate de către autorităţi au conchis că aceste atacuri au ca origine Coreea de Nord, acuzaţii pe care regimul de la Phenian le respinge. Oficialii de la Seul şi-au suplimentat bugetul alocat securităţii informatice şi formează experţi cu scopul de a-şi reduce vulnerabilitatea. În 2011, Coreea de Sud a creat o agenţie specială dedicată apărării de aceste atacuri.