În plin scandal provocat de amplul program de supraveghere a comunicaţiilor electronice, CIA încearcă discret să oprească Rusia să construiască o serie de staţii de monitorizare care să implementeze o versiune proprie de Global Positioning System (GPS) pe teritoriul SUA. Publicaţia “The New York Times” a titrat că Roscosmos, agenţia spaţială rusă, încearcă să construiască şase structuri dotate cu antene şi protejate cu garduri de protecţie pe teritoriul american. Un fost oficial al Departamentului pentru Spaţiu şi Înalte Tehnologii din Rusia a precizat că opinia publică, şi nu numai, priveşte cu neîncredere sistemul american de localizare GPS şi că există un curent de opinie printre liderii de la Moscova că un sistem propriu ar fi o oportunitate de dezvoltare tehnică. CIA este însă îngrijorată că aceste structuri ar putea fi folosite de Rusia să spioneze SUA, concomitent cu îmbunătăţirea tehnicii proprii. La Washington, între politicienii americani nu există consens. Un refuz din partea americană ar tensiona şi mai mult relaţiile dintre cele două ţări. Reprezentanţii agenţiilor de spionaj americane se împotrivesc acordării permisiunii construirii celor şase structuri, dar rămâne de văzut dacă administraţia Obama îşi va asuma aceeaşi poziţie.

ŞEDINŢĂ EXTRAORDINARĂ Curtea Supremă de Justiţie din SUA a refuzat să accepte o sesizare referitoare la vastul program de supraveghere a comunicaţiilor electronice. Fără a oferi explicaţii, cea mai înaltă instanţă din SUA a respins apelul Asociaţiei pentru apărarea vieţii private electronice (EPIC), primul recurs depus direct la instanţa supremă după ce fostul consultant NSA Edward Snowden a dezvăluit amploarea programului de supraveghere. Sesizarea EPIC solicita instanţei supreme să pună capăt programului de spionaj al NSA. În schimb, cancelarul Merkel a cerut să se facă lumină în cazul spionajului american în Germania, înaintea unei şedinţe extraordinare a Bundestagului consacrate acestei probleme. Angela Merkel, al cărei telefon mobil ar fi fost ascultat de americani, a apreciat că relaţia transatlantică şi negocierile privind acordul de liber-schimb sunt puse la încercare de suspiciunile privind strângerea a milioane de date de către SUA.

Deputaţii germani au dezbătut pe tema spionajului american în cadrul unei şedinţe extraordinare, solicitată de stânga radicală şi ecologişti. Pe ordinea de zi a discuţiilor de circa o oră şi jumătate au fost două subiecte: consecinţele spionajului asupra relaţiilor transatlantice şi cererea ecologiştilor ca Germania să îi acorde azil lui Edward Snowden. Guvernul de la Berlin a afirmat deja categoric că nu se pune problema ca fostul consultant al NSA, aflat în prezent în Rusia, să primească azil în Germania. Potrivit unui sondaj recent, germanii sunt împărţiţi în privinţa ideii ca ţara lor să-i acorde sau nu azil politic lui Edward Snowden: 46% sunt „pentru“ şi 48% „împotrivă“. Majoritatea apreciază că fostul consultant al serviciilor americane de informaţii este mai degrabă un erou (60%), faţă de 14% care îl consideră infractor.

CARE PE CARE Scandalul spionajului pare că a ajuns şi la Antipozi. Agenţii australiene de informaţii au încercat să spioneze apelurile telefonice ale preşedintelui indonezian şi au plasat-o sub supraveghere pe Prima Doamnă, pe fostul vicepreşedinte Jusuf Kalla, pe actualul vicepreşedinte Boediono şi mai mulţi miniştri. Informaţia a fost titrată în presa australiană, provocând cererea unor explicaţii din partea Indoneziei. Documentele, prezentate ca provenind de la Edward Snowden şi obţinute de către Australian Broadcasting Corporation şi cotidianul „The Guardian”, numesc nouă apropiaţi ai preşedintelui Susilo Bambang Yudhoyono ca ţinte ale supravegherii. Documentele arată că serviciile australiene de informaţii au urmărit apelurile de pe telefonul mobil al lui Yudhoyono timp de 15 zile, în august 2000. Ambasadorul Australiei la Djakarta, Greg Moriarty, a fost chemat direct la sediul Preşedinţiei indoneziene, pentru a oferi explicaţii. Totodată, Indonezia şi-a retras ambasadorul din Australia, Primo Alui Joelianto fiind rechemat de urgenţă în ţară.

Relaţiile dintre Canberra şi Jakarta sunt deja tensionate de câteva săptămâni, din cauza primelor informaţii despre activităţi de spionaj şi unei polemici cu privire la tratamentul rezervat ambarcaţiunilor cu refugiaţi care pleacă din Indonezia către Australia.