SUA şi UE critică atitudinea Rusiei

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
"Rusia va lua măsuri adecvate dacă Polonia va accepta să găzduiască pe teritoriul său elemente ale scutului antirachetă al Statelor Unite sau al NATO", a declarat marţi purtătorul de cuvînt al diplomaţiei ruse, Mihail Kaminin. Însuşi şeful Statului Major al armatei ruse, generalul Iuri Baluievski, a denunţat încă din 6 septembrie, ameninţarea scutului american antirachetă la adresa echilibrului de forţe din lume şi a avertizat administraţia de la Washington în privinţa unei noi curse a înarmării.

SUA şi UE critică atitudinea Rusiei

Externe 04 Octombrie 2006 / 00:00 846 accesări

Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a găsit sursa crizei izbucnite la Tbilisi. Acesta a făcut, marţi, o legătură între arestarea a patru ofiţeri ruşi în Gruzia şi vizita făcută cu puţin timp înainte la Washington de preşedintele Mihail Saakaşvili, dar şi decizia NATO de a intensifica relaţiile cu Gruzia. "Luăm notă de asigurările colegilor noştri americani privind faptul că au descurajat şi continuă să descurajeze conducerea gruzină să comită orice acţiune bruscă, dar, din punct de vedere cronologic, totul s-a petrecut aşa cum am spus: vizita la Washington, decizia NATO, luarea de ostatici", afirmă Serghei Lavrov. Anterior, preşedintele rus Vladimir Putin l-a avertizat luni, într-o convorbire telefonică, pe omologul său american George W. Bush cu privire la orice "acţiune a unei terţe ţări" ce ar putea încuraja Gruzia în "politica sa distrugătoare".

Statele Unite au criticat autorităţile ruse pentru afirmaţiile tăioase la adresa Gruziei şi au salutat repatrierea celor patru ofiţeri ruşi. Subsecretarul de Stat pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice, Dan Fried, a criticat modul de gestionare a crizei de către preşedintele Putin, subliniind că administraţia de la Washington preferă să evite "orice politică distrugătoare". Relaţiile ruso-gruzine traversează o criză fără precedent de la arestarea a patru ofiţeri ruşi pentru "spionarea" activităţilor armatei gruzine şi ale NATO. Rusia a decis suspendarea legăturilor aeriene, terestre şi maritime, ca şi blocarea viramentelor bancare către Gruzia, impunînd, aproape, o blocadă economică.

La rîndul său, Uniunea Europeană a cerut, marţi, Rusiei să ridice blocada economică impusă Gruziei, avertizînd că, în caz contrar, există riscul agravării crizei izbucnite între cele două state foste sovietice. Nu întîmplător, Uniunea Europeană şi Gruzia au ajuns la un acord de principiu referitor la aprofundarea relaţiilor lor, acord care ar putea fi oficializat în luna noiembrie.

Autorităţile de la Moscova au ignorat pînă acum apelurile occidentale de a răspunde cu măsuri proprii pentru detensionarea situaţiei şi nu a oferit niciun indiciu că intenţionează să ridice sancţiunile. Rusia nu are intenţia, "deocamdată", să ridice embargo-ul impus Gruziei. Parlamentul rus urmează să dezbată, săptămîna aceasta, un proiect de lege ce ar permite autorităţilor să interzică transferurile de bani între cele două ţări, ceea ce ar reprezenta o lovitură pentru economia Gruziei, în condiţiile în care mulţi dintre cetăţenii săi trăiesc cu ajutorul banilor trimişi de rudele care lucrează în Rusia. Din proiectul de lege nu reiese însă clar dacă aceasta poate interzice şi transferurile de bani prin terţe ţări. Circa un milion de cetăţeni gruzini lucrează în Rusia, trimiţînd în ţară, în prima jumătate a acestui an, 219 milioane de dolari, reprezentînd 14,6% din Produsul Intern Brut, conform estimărilor Băncii Centrale gruzine. Totodată, Duma de Stat va dezbate, vineri, ratificarea unui acord cu Gruzia privind funcţionarea temporară a bazelor militare ruse şi a altor complexe aparţinînd armatei ruse din Caucazul de Sud, precum şi un calendar al retragerii efectivelor militare ale Moscovei din regiune.

"Campanie de persecuţie" împotriva Gruziei

Mai mulţi activişti ruşi pentru drepturile omului, printre care şi Elena Bonner, văduva cîştigătorului Premieului Nobel pentru Pace Andrei Saharov, au semnat marţi o petiţie în care denunţă "campania de persecuţie şi propaganda isterică a Moscovei împotriva Gruziei". Semnatarii subliniază că blocada aeriană, maritimă şi rutieră, întreruperea transferurilor bancare "sînt îndreptate, înainte de toate, împotriva celor mai fragile părţi ale populaţiei şi au un caracter net de pedeapsă colectivă".

Textul apreciază că afirmaţiile preşedintelui Vladimir Putin, care a vorbit despre "terorism de stat" în legătură cu politica Gruziei şi cele ale preşedintelui Camerei Superioare a Parlamentului rus, Serghei Mironov, care a evocat posibilitatea unui "război", "au dat crizei un caracter complet disproporţionat, creînd o atmosferă de pregătire pentru război". Petiţia solicită o reacţie din partea Parchetului General rus.



12