SUA au decis ieri să impună sancţiuni pentru şapte oficiali ruşi şi 17 firme apropiate preşedintelui rus, Vladimir Putin, ca urmare a ceea ce Washingtonul consideră ”acţiuni de provocare în Ucraina”. SUA vor revizui şi condiţiile autorizării exporturilor în Rusia a anumitor echipamente high-tech care ar putea avea o utilizare militară. ”SUA au decis noi acţiuni ca răspuns la continuarea intervenţiei ilegale a Rusiei în Ucraina şi la acţiunile sale de provocare ce subminează democraţia în ţară şi ameninţă pacea, securitatea, stabilitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei”, a declarat Jay Carney, purtător de cuvânt al Casei Albe. El a adăugat că Rusia nu a făcut nimic pentru a respecta prevederile acordului privind Ucraina încheiat, la Geneva, cu UE şi SUA, menit să oprească acţiunile separatiştilor din estul ucrainean. Sancţiunile intervin în urma unor măsuri adoptate recent împotriva altor oficiali din anturajul politic şi financiar al lui Putin, dar nu vizează, în mod specific, sectoarele minier şi energetic.

Rusia avertizează că va răspunde noilor sancţiuni impuse de SUA, conform adjunctului ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, citat de site-ul de ştiri Russia Today. ”Suntem siguri că acest răspuns va avea un caracter dureros pentru Washington”, a atras atenţia oficialul rus, fără să ofere detalii despre reacţia Rusiei, afirmând doar că ”Moscova dispune de o gamă largă de opţiuni. Fiecare cuvânt folosit de purtătorul de cuvânt al Casei Albe confirmă că SUA au pierdut complet simţul realităţii şi duc lucrurile spre agravarea crizei”. Rusia a decis să expulzeze patru americani care au intrat în ţară cu vize turistice, dar care, de fapt, predau engleza şi ”făceau propagandă valorilor americane”, au anunţat, ieri, Serviciile ruse de Imigraţie (FMS). Un tribunal de la Ceboksarî, la 700 km est de Moscova, i-a condamnat pe cei patru cetăţeni americani la părăsirea teritoriului rusesc şi la plata unei amenzi de 2.000 de ruble (40 de euro). Decizia judiciară nu este deloc legată de deteriorarea situaţiei internaţionale, a dat asigurări purtătoarea de cuvânt a FMS.

Şi UE a anunţat ieri că va înscrie încă 15 nume ale unor reprezentanţi ruşi şi ucraineni pro-ruşi pe lista cu persoane sancţionate în cadrul crizei din Ucraina. Adăugarea acestor nume a fost decisă de ambasadorii celor 28 de state membre UE, care s-au reunit la Bruxelles, ”din cauza absenţei unei dezescaladări a situaţiei din Ucraina”.

VIOLENŢE Primarul pro-rus al oraşului Harkov din estul Ucrainei, Ghennadi Kernes, a fost rănit grav, ieri, într-un atentat comis de persoane necunoscute. Tot ieri, insurgenţi înarmaţi pro-ruşi au preluat controlul asupra Primăriei din Kostiantinivka, oraş cu 80.000 de locuitori din estul Ucrainei. 20 de bărbaţi înarmaţi şi purtând uniforme fără însemne asigurau paza în faţa Primăriei din acest oraş situat la 70 de kilometri nord de Doneţk.

MOBILIZARE GENERALĂ O companie de 150 de militari a Brigăzii 173 Aeropurtate a armatei americane a sosit ieri în Estonia, completând dispozitivul de 600 de militari în regiune. Militarii americani au fost trimişi la baza aeriană Amari. Ei vor fi staţionaţi în portul Paldiski, de la Marea Baltică, cel puţin până la sfârşitul anului. SUA au anunţat că vor trimite 600 de militari în Polonia şi în ţările baltice.

Patru avioane franceze de luptă au sosit ieri în Polonia, în timp ce alte patru avioane britanice au sosit în Lituania, în cadrul unei misiuni NATO de supraveghere a spaţiilor aeriene ale statelor baltice. Este una dintre măsurile de asigurare oferite de NATO statelor din Europa de Est, îngrijorate de atitudinea Moscovei în criza ucraineană. Până în mai, SUA sunt cele care conduc această misiune de supraveghere aeriană. Polonia va prelua ulterior conducerea misiunii. De asemenea, de la 1 aprilie, un avion francez dotat cu radar de tip AWACS asigură misiuni de supraveghere, de mai multe ori pe săptămână, în spaţiile aeriene ale Poloniei şi României.