SUA au rămas, în 2010, ţara cu cele mai mari cheltuieli militare, alocând de şase ori mai mulţi bani decât China, aflată pe locul doi, potrivit raportului SIPRI. Anul trecut, cheltuielile militare globale au totalizat 1.600 de miliarde de dolari, o creştere de 1,3% faţă de 2009. Raportul estimează că în 2010, SUA au făcut 43% din cheltuielile militare mondiale, adică 698 de miliarde de dolari. China ar reprezenta 7% din cheltuielile globale, adică 119 miliarde de dolari, în timp ce Franţa, Marea Britanie şi Rusia reprezintă fiecare 4%. În Top 10 se află şi Japonia, Germania, Arabia Saudită, India şi Italia. Anterior, SIPRI a spus că SUA şi Rusia reprezintă circa jumătate din vânzările de armament dintre 2006 şi 2010. În această perioadă, SUA au avut 30% din exporturile globale de armament, vânzând arme către 75 de ţări. Coreea de Sud, Australia şi Emiratele au fost primii trei importatori de arme americane. Proporţia Rusiei din vânzarea de armament pe plan global a fost de 23% şi a furnizat mai ales pentru India şi China, cei mai mari importatori de armament din lume, în 2006-2010. Vânzările combinate de armament efectuate de primele 100 de companii ale lumii sunt estimate la 400 de miliarde de dolari în 2009. Lockheed Martin din SUA a fost cel mai mare grup de armament al lumii, urmat de BAE Systems din Marea Britanie. Din cele mai mari 100 de companii, 45 sunt din SUA, 33 din vestul Europei. SIPRI mai spune că s-au înregistrat 15 conflicte militare majore în 2010, cu două mai puţin decât în 2009. În 2010, SIPRI a înregistrat 52 operaţiuni de menţinere a păcii, cel mai mic număr din 2002 încoace. Operaţiunea condusă de NATO în Afganistan a fost cea mai mare operaţiune multilaterală, cu peste 131.000 de militari, o creştere cu 57% faţă de 2009.

Arsenalele a opt ţări (SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China, India, Pakistan şi Israel) sunt formate din peste 20.500 de ogive nucleare, cu aproape 2.000 mai puţine decât în 2009, a anunţat, ieri, biroul de presă al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI). Potrivit raportului anual, din această cantitate de ogive, mai mult de 5.000 sunt desfăşurate şi gata de folosinţă, dintre care 2.000 sunt menţinute în stare de înaltă alertă operaţională. Raportul spune că cele cinci state recunoscute oficial ca puteri nucleare şi semnatare ale Tratatului de Neproliferare Nucleară din 1968, SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa şi China, fie desfăşoară noi sisteme de arme nucleare, fie au anunţat că au această intenţie. ”Statele nucleare modernizează şi investesc în armamentul lor nuclear existent. Deci, este puţin probabil să existe o reală dezarmare nucleară într-un viitor previzibil şi asta, în pofida acordurilor americano-ruse START pe tema reducerii armelor nucleare”. Intrat în vigoare în februarie 2011, START prevede un număr maxim de 1.550 de ogive nucleare desfăşurate de fiecare dintre părţi, deci o reducere cu 30% comparativ cu nivelul stabilit de Tratatul de dezarmare nucleară încheiat în mai 2002, la Moscova.