Preşedintele Barack Obama a anunţat, marţi, desfăşurarea accelerată a 30.000 de soldaţi suplimentari în Afganistan. Subliniind că Afganistanul nu este pierdut dar că ameninţarea al-Qaida persistă, preşedintele SUA a calificat trimiterea acestor întăriri drept ”un interes naţional vital”. Obama a admis şi că suplimentarea trupelor va creşte cu 30 de miliarde de dolari costul războiului, suportat de contribuabili. Militarii suplimentari vor fi desfăşuraţi în prima parte a lui 2010, în cel mai rapid ritm posibil, pentru a viza rebeliunea şi a securiza marile aglomerări de populaţie. Dornic să nu se expună criticilor şi respingând vehement orice analogie între acest război şi dezastrul din Vietnam, Obama a dat asigurări că, după 18 luni, trupele vor începe să se întoarcă acasă, adică din iulie 2011. Obama a avertizat şi că al-Qaida pregăteşte din nou atentate vizând SUA şi a îndemnat la înfruntarea teroriştilor de peste tot, menţionând în special Somalia şi Yemen.

Presa americană a salutat ”decizia curajoasă a lui Obama”, dar este îngrijorată în legătură cu sprijinirea ei de către o opinie publică tot mai neîncrezătoare, în condiţiile unui război ce pare fără sfârşit. Aceasta a fost cea mai aşteptată şi, poate, cea mai grea decizie din timpul preşedinţiei lui Obama, în condiţiile în care războiul devine din ce în ce mai lipsit de popularitate în SUA, la opt ani de la invazie. Contingentul american din Afganistan va atinge circa 100.000 de bărbaţi şi femei, aproape de trei ori mai mulţi decât când Obama a fost învestit în funcţie, în ianuarie. SUA vor deschide pentru prima dată două consulate în Afganistan, a declarat, miercuri, ambasadorul american la Kabul.

Forţa NATO din Afganistan a anunţat, miercuri, decesul celui de-al 300-lea militar american în această ţară, după ce Obama tocmai ordonase trimiterea a 30.000 de militari suplimentari. Acest deces ridică la 486 numărul militarilor străini, decedaţi în Afganistan de la începutul anului. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a lansat, miercuri, un avertisment adresat ţărilor reticente să trimită mai mulţi soldaţi în Afganistan, după modelul SUA, avertizând că Washingtonul ar putea renunţa la abordarea sa multilaterală. Franţa şi Germania vor să aştepte conferinţa de la sfârşitul lunii ianuarie, de la Londra, înainte de a se pronunţa în privinţa contribuţiei lor. Secretarul general al NATO a cerut şi Olandei să îşi continue angajamentul. Olanda contribuie cu 1.770 de militari la ISAF, majoritatea desfăşuraţi în provincia Uruzgan, unde insurecţia talibană este foarte activă. Olanda a decis să îşi retragă trupele în 2010 şi va decide cum va proceda dacă i se va cere să mai rămână. La rândul său, preşedinţia suedeză a UE a anunţat, ieri, că este dispusă să lucreze în strânsă colaborare cu SUA, pentru a face faţă provocărilor din Afganistan.