După explozia florală la care am asistat la Congresul PNL, Crin Antonescu pare să se fi stins cu aceeaşi intensitate cu care s-a aprins. A fost un joc inconsistent de artificii. Se prea poate ca domnul Antonescu să fi dat totul în săptămînile care au urmat, motiv pentru care, acum, arată ca un concurent care a obosit la încălzire. Într-o primă fază, au fost cîteva gafe monumentale care i-au înmuiat genunchii. În politică, efectele datului cu stîngul în dreptul sînt uneori de-a dreptul devastatoare. Reacţia nervoasă a domnului Antonescu în timpul unei dezbateri televizate reprezintă un serios semnal de alarmă. Nici nu a început campania electorală pentru alegerile prezidenţiale şi, iată, Crin Antonescu cedează lamentabil pe un subiect fără o anumită încărcătură emoţională. Stau şi mă întreb cum va reacţiona domnia sa în lupta corp la corp, ca la uşa cortului, cu Traian Băsescu! O să-şi ia jucăriile şi o să plece, scîncind că prezidentul l-a muşcat de o ureche? Disputa electorală pentru Cotroceni nu este nici joc de societate şi nici bal pentru domnişoare cu unghiile făcute brici. La ce se aşteaptă Crin Antonescu? Să fie tratat cu duhul blîndeţii? Să fie menajat după regulile statornicite la şcoala de fete? Dacă domnia sa se enervează într-o situaţie banală, pe teme care nu ascund atacuri la persoana sa, stau şi mă întreb cum o să reacţioneze cînd o să fie împins în groapa cu lături a disputelor politice cu o miză atît de mare cum este preşedinţia ţării! Sigur, Crin Antonescu pare a fi un alt model de politician. Sfios ca o fată mare, manierat, cultivat, chiar dacă nu cunoaşte limba engleză, educat şi cu cei şapte ani de acasă. Din păcate pentru domnia sa, un astfel de exemplar nu-şi găseşte locul în politichia noastră. Nici alegătorii, cît de asupriţi sînt ei din punct de vedere al nivelului de trai, nu se dau în vînt după politicianul domnişoară. Cine se smiorcăie, ascunzîndu-se după fusta largă a partidului, are puţine şanse să-l învingă pe Băsescu în cursa electorală. Deocamdată, sîntem în perioada în care golănismele politice reprezintă o armă extrem de eficace. Ca să vă convingeţi, analizaţi cine ne reprezintă în Parlamentul Europei. Alegerile europarlamentare de la noi au dat tonul electoral în privinţa alegerilor prezidenţiale. S-a văzut că nota florală a liberalilor, care au rămas poeţi la anumite capitole, nu le-a dat cîştig de cauză. În schimb, un Becali tăvălit de mascaţi a rupt gura tîrgului. Ca şi camaradul său de suferinţă, mă refer la Vadim Tudor, care a ştiut să-şi tragă partea leului din telenovela “martirului” din Pipera. La acest capitol, trebuie să recunosc că liderul PRM a avut fler şi a ştiut să speculeze melodrama lui Becali, transformat din învinuit în parlamentar european. Ei bine, unii dintre candidaţii la preşedinţie vor ieşi la interval cu astfel de şmecherii şi scenarii inspirate din tragedia antică. Dacă o să continue să se fandosească pe la televizor, pentru că îl supără bubiţa mică a unor orgolii de doi lei, îl sfătuiesc pe domnul Antonescu să o lase baltă cu prezidenţialele. Poate peste cinci ani… Dumnealui este un băiat finuţ, nu spun, dar nu cred că este apt pentru luptele care se vor da în bazinele cu nămol de Techirghiol pregătite pentru alegeri. Ca şi partidul pe care îl reprezintă, Crin Antonescu se diluează în dispute ieftine. În ultima vreme, ne-a dovedit că izvorul său de inspiraţie a secat. Mă întreb ce teme o să mai abordeze în timpul campaniei! În comparaţie cu domnia sa, Traian Băsescu se spovedeşte pe la diverse biserici. Îmi imaginez de pe acum ce pune la cale sub poala popii... Cred că arde de nerăbdare să se lepede cît mai repede de faţa lui pioasă şi de privirea spăşită pe care i-au recomandat-o consilierii pentru etapa pe care o parcurgem…