La un secol şi jumătate după ce spaniolii fondaseră mica aşezare numită Senora Reina de Los Angeles, metropola numită acum Los Angeles a primit 1.332 de sportivi (126 de femei) din 37 ţări. Pentru competitori se construieşte primul sat olimpic avînd această destinaţie, în care, de fapt, au locuit numai bărbaţii (femeile au fost primite în hoteluri de lux). Tot în premieră, medaliaţii au urcat pe aşa-numitul “podium de premiere”, iar pe catarge s-au înălţat drapelele ţărilor din care proveneau laureaţii! Pentru prima oară a fost folosit foto finish-ul! La deschidere a fost prezent vice-preşedintele nord-american Charles Curtis, iar jurămîntul sportivilor a fost rostit de scrimerul George Calnan (bronz în 1928), cel care, din păcate, avea să moară puţin după aceea, într-un accident aviatic. Bine organizate, jocurile au durat doar 15 zile (30 iulie - 14 august), după ce, între 1900 şi 1928, nici o olimpiadă nu se desfăşurase într-o perioadă mai scurtă de 79 de zile. Paavo Nurmi şi Jules Ladoumegue, acuzaţi de profesionism, n-au fost admişi la Jocurile Olimpice, aşa că eroi au devenit Helene Madison, din SUA (3 medalii de aur la înot) şi Romeo Neri din Italia (tot trei medalii de aur, la gimnastică, după ce mai cucerise un argint, în 1928). Suedezul Ivar Johansson a reuşit ce n-a mai reuşit nimeni pînă la el: titluri olimpice la lupte, în ambele stiluri (libere şi greco-romane), ba chiar la categorii diferite (72, respectiv 79 kg)! Un alt luptător suedez, Carl Westergren, intră în istorie: după titlurile olimpice dobîndite la Anvers (1920; cat. 75 kg) şi Paris (1924; cat. 87 kg), Westergren se impune pentru a treia oară, la Los Angeles, (cat. 87 kg), după ce împlinise 37 de ani! În schimb, japonezul Kusua Kitamura bate recordul de precocitate, devenind campion olimpic la înot, 1.500 m liber, la vîrsta de 14 ani şi 8 luni! În clasamentul pe naţiuni, nici o problemă pentru SUA, urmată de Italia şi Franţa. Din motive financiare, România a absentat la ediţia de la Los Angeles!