Scandalul subiectelor pentru testele naţionale şi examenul de bacalaureat recidivează. Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Mihail Hărdău, a reuşit să transforme şi sesiunea de anul acesta a bacalaureatului într-o mică glumiţă asezonată cu neprofesionalism. Publicarea - la insistenţele deja celebrului ministru - a cîte o sută de variante de subiecte pentru fiecare disciplină de examen s-a soldat, după cum era de aşteptat, cu grosolane scăpări şi greşeli de redactare, elevii primind subiecte care nu există în manualele de specialitate. Astfel, domeniile vizate au fost, în special, cele care se studiază un an sau doi pe toată durată ciclului liceal, dar şi matematica sau biologia. Cea mai importantă sursă de pregătire pentru liceenii candidaţi la bacalaureat este manualul şcolar. Alternativ mai nou, manualul se înscrie, din păcate, în spaţiul alternativelor grosolane ale neprofesionalismului. Multitudinea acestor manifestări educative - manualele - care au suscitat nemulţumiri la toate nivelurile procesului de învăţămînt (profesori, elevi, părinţi) se înscriu încă sub semnul suspiciunii, mai ales în lumina ultimei „isprăvi”. Astfel, pentru clasele cu profil uman, disciplina Filosofie „suferă” de 43, acesta fiind numărul subiectelor care se regăsesc în programa şcolară, dar care nu apar în singurul manual de filosofie aflat în circulaţie. Scos pe piaţă acum doi ani, manualul cu pricina a rămas repetent la teme precum „Aristotel - dreptate, adevăr, filosofie”, „Platon - politica, dreptate“, „Sartre - sensul vieţii, natura umană“, „Descartes - adevărul, natura umană“. Să nu vă imaginaţi că aceste teme au dispărut cu totul de pe piaţă. Nicidecum. Ele se lăfăie între paginile îngălbenite ale fostului manual de filosofie, cel apărut în 1993, publicat în 1994 şi scos demult din circulaţie, dar prezent… în actuala programă şcolară. Iată cum se îmbină trecutul cu prezentul, la răscrucea acestora stînd Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare (SNEE) care se scarpină după ceafă a nedumerire. Însă, conform declaraţiei prof. Roxana Niculae, inspectorul de imagine al Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, „subiectele elaborate de SNEE sînt în conformitate cu programa şcolară aflată în vigoare, iar scopul lor este acela de a testa competenţele dobîndite de elevi în clasă”. Elevii constănţeni nu s-au înscris încă pe lista plîngerilor, însă această listă rămîne deschisă. Pînă pe data de 16 februarie, elevii pot trimite reclamaţii şi observaţii în legătură cu acest subiect pe adresa virtuală a Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare, http://mec.edu.ro/snee.htm.

„Teorema celor două perpendiculare” este, de fapt, a celor trei

Confuzia nu se opreşte însă aici. După ce au făcut praf disciplina Filosofie, profesorii alcătuitori de subiecte s-au îndreptat spre Biologie. Astfel, surprizele se ţin lanţ, elevii descoperind că în multe dintre variantele de grilă sînt redactate întrebări despre o grupă inexistentă în programa şcolară şi, implicit, care nu s-a studiat în timpul orelor de clasă: „Sporozoarele“. Enunţul cerinţei din programa şcolară este următorul: „Varietatea vieţii - clasificare, exemple de reprezentanţi pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge englenofite, ornicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante şi animale“. Nici profesorii de Matematică nu s-au lăsat mai prejos, alcătuind un text despre „teorema celor două perpendiculare“. În afară faptului că nu există, teorema în sine nu ar avea nicio problemă. Putem deschide însă o discuţie despre „teorema celor trei perpendiculare“ care există, se învaţă în şcoală şi – culmea! - apare în programă. O perpendiculară în plus înseamnă subiect real de bac, o perpendiculară în minus înseamnă o greşeală flagrantă a dascălilor-model ai viitorilor studenţi români. Bacalaureatul organizat de SNEE cuprinde 83 de discipline, pentru care se elaborează aprox. 200 de tipuri de probe diferite, unice la nivel naţional, diferenţiate pe filiere, profiluri şi număr de ore de studiu pentru fiecare disciplină.