Sprijinul financiar dovedit necuvenit acordat agricultorilor va fi considerat obligaţie fiscală şi rambursat la bugetul de stat, iar în cazul neachitării la termen, Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală (ANAF) va trece la executarea silită a beneficiarilor, potrivit unui proiect de lege. Utilizarea sprijinului financiar pentru alte scopuri decît cele pentru care a fost solicitat este interzisă şi se consideră sprijin financiar necuvenit, potrivit OUG 123/2006, prin care s-a aprobat acordarea sprijinului financiar producătorilor agricoli. Totodată, sumele necuvenite acordate sub forma de sprijin se recuperează, cu aplicarea dobînzilor şi penalităţilor prevazute de legislaţia în vigoare. „Sumele reprezentînd sprijin financiar necuvenit se recuperează de la beneficiarii sprijinului financiar, conform procedurii reglementate de Codul de procedură fiscală şi se virează la bugetul de stat. Constatarea sprijinului financiar necuvenit, calculul şi individualizarea acestuia se efectuează de către organele competente ale instituţiei responsabile pentru implementarea sprijinului financiar”, se arată într-un proiect de lege al Ministerului Agriculturii, care completează şi modifică OUG 123/2006. Prin actul normativ, Ministerul Agriculturii îşi propune să reglementeze şi să accelereze recuperarea creanţelor generate de acordarea sprijinului financiar pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătăţirilor funciare şi al organizării şi sistematizării teritoriului. Astfel, termenul de plată pentru creanţele bugetare se stabileşte în funcţie de data comunicării titlului de creanţă. Dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare, iar în cazul în care data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din lună, termenul de plată va fi pînă la data de 20 a lunii următoare. Pentru neachitarea la termen a obligaţiilor de plată înscrise în titlul de creanţă, debitorul datorează majorări de întîrziere, în conformitate cu dispoziţiile Codului de Procedură Fiscală. În cazul în care debitorii beneficiari ai sprijinului financiar nu-şi îndeplinesc obligaţia de plată la termenele prevăzute, instituţia responsabilă pentru implementarea sprijinului financiar va transmite titlurile executorii organelor fiscale subordonate ANAF în a căror rază teritorială îşi au domiciliul fiscal debitorii, în vederea efectuării procedurii de executare silită. Potrivit proiectului de lege, creanţele bugetare se sting prin compensare cu creanţele beneficiarului reprezentînd sume cuvenite acestuia în temeiul angajamentelor legale încheiate cu instituţiile, pînă la concurenţa celei mai mici sume, cînd ambele părţi dobîndesc reciproc, atît calitatea de creditor, cît şi pe cea de debitor. Compensarea se va face de către instituţia competentă, din oficiu, înainte de efectuarea oricărei plăţi de la buget, ori de căte ori se constată existenţa unor creanţe reciproce aferente contribuţiei financiare de la bugetul de stat. Proiectul de act normativ mai prevede ca, în cazul compensărilor efectuate de instituţia competentă, creanţele generate din derularea sprijinului financiar se compensează cu obligaţii datorate aceleiaşi forme de sprijin, urmînd ca din diferenţa rămasă să fie compensate obligaţiile datorate ulterior celorlalte forme de sprijin, în mod proporţional. Procedura de compensare a creanţelor bugetare cu creanţele beneficiarului, reprezentînd sume cuvenite acestuia în temeiul angajamentelor legale încheiate cu instituţiile, se stabileşte prin ordin al ministrului Agriculturii, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Fermierii constănţeni, verificaţi

Potrivit directorului coordonator al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Constanţa, Aurel Şuşman există fermieri care, în cursul acestui an, au primit subvenţii necuvenite. „Nu pot spune cîţi fermieri se află în această situaţie, întrucît în această perioadă lucrăm la identificarea lor. Ce pot afirma este faptul că avem semnale că există astfel de cazuri”, a declarat Aurel Şuşman. El a afirmat că există fermieri care, în 2007, au declarat o anumită suprafaţă de teren iar în 2008, deşi suprafaţa s-a micşorat, agricultorul a declarat la fel ca în 2007, primind mai mulţi bani. La fel s-a întîmplat şi în cazul crescătorilor de animale, mulţi fermieri solicitînd subvenţii pentru animale care nu există în gospodăria acestora. Pînă la apariţia actului normativ, fermierii care au beneficiat de subvenţii vor trebui să le restituie conform procedurilor UE.